Revoluțiile la care am visat

 

Pe la începutul lui ’90, cînd băieții deștepți se învîrteau de-un butic sau de-un vapor, fiecare după posibilități, nu știu cine m-a convins că revoluția nu se terminase și că locul meu trebuia să fie în primele rînduri. Așa mi-am irosit vreo doi ani, cu sindicate studențești, punctul 8, Piața Universității, articole, proteste și așa mai departe. Cînd m-am trezit, pierdusem doi ani de viață, o facultate și o posibilă carieră, dar lucrul cel mai rău era acela că în jurul meu nu se schimbase nimic, iar țara încăpuse pe mîna canaliilor politice regrupate din rămășițele fostelor „structuri”. Dar m-am trezit, zic?

Am spus, hai să dau cu ei de pămînt – și m-am făcut ziarist de investigații, am publicat listele cu colaboratorii securității, am scris dosare întregi despre afacerile necurate, am dat pe față corupția din administrație, am luptat pînă și cu armele lor și, da, recunosc, am aranjat campanii electorale ale „forțelor democrate”. Numai să fie bine. Și cînd m-am oprit ca să iau o gură de aer și să mulțumesc pentru aplauze, securiștii erau și mai în față, bișnițarii erau și mai bogați, iar foștii mei șefi de la gazetă colecționau ceasuri cu diamante sau învîrteau banii lui Vîntu. Cînd prietenii mei se aranjau în Elveția, în Canada sau în State, eu am făcut pe deșteptul și n-am vrut să plec. Am zăngănit mănunchiul de chei în piață și mi-am pus nădejdea în cei „patruzeci de mii de specialiști” care aveau, în sfîrșit, să salveze România. Dar la capătul mandatului lor, după zece ani de la revoluție, o Românie stoarsă, înfrîntă și lipsită de orice speranță se vedea pusă a alege între Iliescu și Vadim. Iar eu eram pe lista unei „generații așteptate” și mă încălzeam pe margine, așteptînd vremea mea. După alți patru ani, trecea drept o poantă bună să alegem „între doi comuniști”, iar acum, după ce s-au mai dus încă zece, foștii generali de securitate prezidează lansări de cărți, bișnițarii dau lecții de capitalism, interlopii se salută în Parlament, iar noi nu mai avem nici măcar a alege, pentru că lumea iese în stradă și scandează „Ole, ole, noi urîm partidele”.

Un tînăr jurnalist visează la o revoluție și scrie despre ea pe hotnews.ro. Cum mă regăsesc și eu în admonestarea „românilor inteligenți de peste hotare, care scriu texte revoltate de la distanță”, mă simt într-un fel îndreptățit să răspund chemării sale. Dragă Vlad Mixich, știu că ai prefera, cum spui, să iau primul avion spre casă și să mă alătur „revoluției tale”, decît să-ți scriu scrisori din străinătate. Dar, te întreb, de ce aș crede acum în revoluția ta, cînd eu am pierdut toate revoluțiile mele? Nu mai este nici o revoluție de cîștigat, pentru că nu mai există un obiect al revoluției. Unde și împotriva cui să mai ridicăm baricade, în așa fel încît să nu ne umplem de ridicol? E multă vreme de cînd România, nu spun o noutate, nu mai este condusă de o clasă politică, ci de marii beneficiari ai unor guvernări corupte care s-au tot rotit timp de 20 de ani. Unii sunt binecunoscuți, provin din eșaloanele civile ale fostei securități, s-au apucat de treabă imediat ce au primit consemnul să iasă din ascunzători, iar astăzi controlează industrii, dețin trusturi de presă sau fac lobby în Parlament pentru partenerii lor din umbră. Alții, mai puțin cunoscuți, își împart zonele de influență în primăriile, consiliile și instituțiile locale. Împotriva lor nu există revoluție. Nu există alegeri. Nici măcar nu au nevoie de jandarmi care să îi apere. Vor continua să prospere în spatele oricărei puteri politice, pe care o vor cumpăra. Pentru că cei mai deștepți dintre „băieții deștepți” sunt cu adevărat apolitici. Cel mai obscur sub-secretar de stat într-un minister poate fi mai influent decît tot guvernul la un loc. Cel mai umil funcționar de consiliu își are în telefon „lista scurtă” de numere la care e gata să răspundă la 5 dimineața. Vor continua să cumpere, să controleze, să corupă, iar noi vom căsca gura la televizor și ne vom înjura pe forumuri. Copiii lor vor fi în Parlamentul de mîine, iar copiii noștri vor fi tot în stradă, la proteste.

Înțeleg, Vlad Mixich, tu vorbești de o revoluție morală sau, cel puțin, de una a bunului-simț. Dar tocmai morala și bunul-simț nu au „cîștigat” nici o revoluție în acești 20 de ani. Morala și bunul-simț, am învățat din istoria modernă, au nevoie de legi și de o justiție care să le impună și să le apere, or tocmai acestea sunt cele mai șubrede temelii ale statului nostru. Cinismul și nerușinarea fac rating la ore de audiență maximă. Românul a învățat bine o singură lecție: aceea că trebuie să-și scape singur pielea. Știu că am să te dezamăgesc, dar trebuie să-ți spun că „revoluția” la care mă chemi, alături de prietenul tău care desfundă de unul singur canalul din cartier, de studentul cinstit la examene, de unii sau alții, foarte puțini, care se încăpățînează să trăiască onest, e admirabilă și plină de demnitate, dar nu are nici o putere să mai schimbe lumea, așa cum crezi. Să-ți mai spun că lumea de care vorbim nici măcar nu vrea să se schimbe? Că s-a învățat să aștepte un „prost” care să le desfunde canalul? Că acolo unde baronii se ospătează din ciolan, ea s-a deprins să ciugulească din resturi?

De aceea protestele din aceste zile sunt anemice și dezlînate. De aceea solidaritatea e doar pe facebook. De aceea prietenul tău va desfunda canalul în continuare de unul singur. De aceea, unul sau altul, un sportiv, un cercetător, un profesionist, va reuși din cînd în cînd să se impună, iar noi îi vom saluta performanța miraculoasă și vom spune, iată, dom’le, se poate și în țară. De aceea eu nu vreau să mă întorc. Iar ultima revoluție pe care am de gînd să o mai port este cu mine însumi.

 

O versiune a acestui articol a fost publicată pe hotnews.ro, 24 ianuarie 2012.

Advertisements
This entry was posted in Politice. Bookmark the permalink.

84 Responses to Revoluțiile la care am visat

  1. Mihai says:

    Indiferent ce aş scrie AICI, nu cred că ar mai adăuga nici un plus de valoare vorbelor scrise deja. Felicitări că ai reuşit să câştigi câteva lupte cu tine însuţi şi să pleci din ţară. Eu, acum, am 31 de ani, sunt inginer IT şi sunt un prost că nu am plecat încă. Urmează în acest prea-fatidic an 2012 să câştig bătălia cu mine însumi şi să plec din ţară. Nicăieri nu-i ca acasă… spunem toţi… dar oare mai spunem asta.. când eşti bolnav şi tre’ să mergi să te operezi şi nu primeşti nici măcar tampoane sterile, seringi sau nimicurile respective? Mai zicem asta când te pui în pielea părinţilor care au muncit 45!!! de ani pentru “Stat” şi acum au o pensie de 350 lei din care nici măcar medicamentele bătrâneţii nu şi le pot cumpăra? NU, mersi, n-am nevoie de patriotism… cu patriotismul şi onestitatea mori de foame… că deh.. nu eşti şmecher ca să furi milioane şi miliarde. Şi tot de tine fac bâză unii şi alţii că ai o maşină second hand pentru care numa’ tu ştii cât ai muncit… iar copiii celor de mai “sus”, nişte puţoşi care nu ştiu de ce “sau / s-au” se poate scrie aşa, îţi râd în nas că eşti fraier şi munceşti.

    Şi mai nasol ştiţi ce este? că peste 30 de ani… noi vom fi pensionari… cine ne va plăti pensia noastră de atunci? “Inteligenţii” care azi au 15 ani şi fac filme porno în clasele de curs ?? Nimeni nu e conştient că … cei născuţi între anii 1970-1980 facem parte din boom-ul demografic plănuit de Ceauşisme… Când aceştia vom ajunge la vârsta pensionării… vom fi 12 milioane de pensionari şi poate 4 mil de cotizanţi la fondul de pensii. În ţările din VEST, este exact invers raportul: la 1 pensionar minim 3-4 cotizanţi (ştiu ei de ce… că nu de proşti,nu?). Şi atunci… să ne mai gândim DACĂ să plecăm? Vă respect pe cei care aţi plecat şi duceţi mai departe cu mândrie numele de român, muncind şi fiind oneşti şi cinstiţi. Vă respect că aţi reuşit să lăsaţi în urmă multe şi să priviţi spre viitor. Dar totuşi… nu uitaţi că sunteţi români.. măcar în suflet.

    Speranţa e ultima armă cu care luptăm noi românii… speranţa că mâine va fi mai bine.

    Mihai (inginer IT)

    • alex says:

      @mihai: “mai bine strain printre strain, decat strain printre romani”. asa ca fa-ti bocceluta si hai incoace. cea mai eficienta forma de protest este sa ii lipsesti de roadele muncii tale, pe care le colecteaza prin impozite si se infrupta din ele.

    • Catalin says:

      Aveam 34 de ani cand acest tren — al emigrarii — a trecut prin gara mea, iar eu l-am lasat sa treaca; nu mai conteaza de ce si cum.
      La drept vorbind, nu prea am motive sa ma plang de cum mi-a mers de-atunci dpdv material; nefiind tocmai genul antreprenorial, probabil ca n-as fi facut te miri ce averi nici “afara”, dar nici mai rau decat aici nu mi-ar fi mers, cred. Dar nu cred ca au trecut multe zile de-atunci in care sa nu ma fi intrebat ce-ar fi fost viata mea si mai ales a familiei mele daca as fi plecat.
      Nu banii au fost marea problema in cazul meu. Insa psihic si emotional, dragii mei/nostri concetateni – incepand de la cei care s-au aburcat pe piscurile puterii si nu mai pot fi dati jos nicicum, doar se rotesc intre ei, si terminand cu specia care pare sa devina dominanta in mai toate spatiile publice bucurestene, anume mitocanul roman — aproape m-au ucis.
      Hotia si prostia, intr-o ordine oarecare, m-au imbolnavit de nervi aproape la propriu, m-au imbatranit cu zile, asa incat singura nadejde pe care o mai am este sa-mi termin de crescut copiii, sa-i pun la adapost cat mai departe, iar eu sa ma calugaresc; poate doar asa sa-mi mai gasesc un strop de liniste in vremea aia care mi-o mai fi ramas.
      Asa incat, draga Mihai, nu trebuie sa te simti obligat sa-mi platesti mie pensia 🙂 A avut si are in continuare grija stapanirea sa ramana cat mai putini astfel de “asistati social”. Obligatia ta este in primul rand catre copiii tai, daca-i ai, iar apoi catre tine insuti. In niciun caz catre statul roman, mai ales cand acesta se confunda cu tagma jefuitorilor.
      Ca un aspect strict tehnic, totusi, nu-ti face prea mari sperante de pensie nici daca pleci. Sistemele de pensii, as we know them, sunt practic falite cam peste tot. La varsta ta, oriunde te vei duce in “lumea civilizata,” asteapta-te sa fii nevoit sa muncesti pana la cel putin 70 de ani.

      • Ioan Florin says:

        Cătălin

        Ați punctat foarte bine. Nu lipsurile materiale îi revoltă pe atîția români, cît degradarea socială și morală în care a fost adusă România. Am spus și în scrisorea către Vlad Mixich: bunul simț și morala au nevoie de justiție. Așa s-au clădit în orice civilizație modernă.

        • Creola Pora says:

          Noi aici in Canada, ne numim ’emigranti ideologici’ si nu ’emigranti economici’, caci nici noi n-am plecat de lipsa banilor (care erau destul de buni cind am plecat si care de abia acum la zece ani aici ajung la acelasi nivel), ci pentru n-am vrut in ruptul capului ca al meu copil sa traiasca in acea atmosfera corupta, inchisa, imorala.. unde totul se face pe filozofia…’se poate si asa’.

          Creola Pora

  2. sorin cozlac says:

    Doar cu “15.000 de specialisti” s-au laudat astia care au pierdut cheile. 🙂 Bun text, dar prea putini mai sunt carora le pasa. Te salut! Din Franta.

  3. bhuttu says:

    Prea revolutionar raspuns pentru o renuntare. Articolul lui Vlad Mixich (care a ajuns un fel de viral, vad), a fost victima unei conjuncturi nefericite. Respectiv a fost publicat in primele zile ale miscarilor de strada, cand manipularea si dezinformarea erau singurele care veneau dinspre Piata Universitatii. Asa ca, mi se pare mie, domnul Mixich apeleaza la calm, la non-violenta si la civilizatie. Lucruri care intre timp par sa fi aparut si ele la Universitate.

    Eu sunt de acord cu domnul Mixich in privinta faptului ca o viata mai buna va veni pana la urma de la cei care incearca sa construiasca, nu de la cei care incearca sa distruga.

    Cat despre articolul tau, nu sunt deloc de acord cu renuntarea la speranta. Momentul in care inceptam sa luptam e momentul in care pierdem.

  4. Pingback: Prea tîrziu pentru revoluţie : Gheoland

  5. Gheo says:

    Am zis şi noi cîndva aşa, dar uite că ne-am întors. Probabil ca să-ţi dăm acum dreptate…

  6. Pingback: Haideti sa-l dam jos pe Base!!! - Pagina 22

  7. Gandalf the bitter says:

    Run, you fools!

    • Ioan Florin says:

      Foarte bine. Aștept ziua cînd să/mi plec capul și să spun înaintea unora ca voi, ați avut drepttate, iertați-mă și vă mulțumesc că nu ați renunțat, ca mine. Vorbesc serios.

      • Titirez says:

        Personal , nu te voi ierta niciodata, domnule Florin. Dar te-am iertat chiar din clipa de cand mi-au trecut ochii de ultimul punct ,din ultima fraza. Poate e prea sofisticat ce-am spus. Nu pot mai mult. Dar nici mai putin.

  8. Da unii sunt aici si lupta pentru schimbarea clasei politice si cu ajutorul lui Dumnezeu o sa reusim ! Alaturati-va si voi si vom izbandi. Sa ne luam tara inapoi !!!

    http://nouarepublica.ro/

    • Catalin says:

      Mda. Se pare ca tocmai ati devenit mai multi, nu mai alergati singuri pe-acest culoar. http://www.romanialiberala.ro. Astia macar sunt transparenti, nu-si disimuleaza in niciun fel filiatia.
      Astept cu interes sa apara (in vreo 6-8 saptamani, cred eu, oricum pana-n Paste) si ceva de genul http://www.tineriisocialisti.ro, respectiv http://www.juniimaghiari.ro.
      Dupa care n-o sa mai poata pretinde bobulatia nerecunoscatoare si protestatara ca n-are de unde-alege noua clasa politica. Iaca, clasa politica se va fi schimbat din temelii in putin peste juma’ de an, intocmai cum vrea poporul.
      Cum pe mine ma chinuie sciatica si mai nou imi scartaie si-un genunchi, nu pot decat sa ma raliez indemnului vrajitorului carunt de mai sus.
      De altfel, inteleg ca destul de multi dintre noii republicani i-au urmat deja sfatul si lupta pentru toate cele nu de-aici, ci de-acolo. Destul de convenabil, s-ar zice.
      Eu, unul, am luat-o peste bot de doua ori jumate pana acum cu astfel de initiative, asa ca sunt bine imunizat.

      • Bogdan Popa says:

        Cătălin să înţeleg că noi ne disimulăm filiaţia, suntem oameni ascunşi cu interese oculte.

        Trebuie să fi ratat complet scânteile ce au ieşit din puţinele întâlniri publice dintre NR şi PDL, sau criticile acute aduse de noi guvernului şi preşedintelui pentru a crede că nişte păpuşari ar permite astfel de indolenţă din partea păpuşilor.

        Este, desigur, destul de uşor să arunci o acuză fără acoperire la subsolul unui blog, o ironie “fină” menită să dea pe toţi peste spate, decât să construieşti ceva. dar atunci când eşti pe partea cealaltă a baricadei, şi vrei să construieşti o alternativă politică reală pornind de la zero, acest tip de atitudine de care te loveşti este cea mai dezarmantă. oricum, ne-am obişnuit cu acest tip de scepticism şi adevărul e că nu prea ai cum să schimbi convingeri aşa adânci, care contrastează puternic cu optimismul pragmatic al oamenilor din NR. Noi ne adresăm celor care mai au o urmă de speranţă, la care nu vor să renunţe.

        Eu nu cred că putem să scăpăm de politică, reformele de amploare – de care România are nevoie ca de aer – nu se fac de către “societatea civilă” şi de către bloggeri bine (sau rău) inteţionaţi, ci de politicieni cu susţinere populară puternică.

        Înainte să te declari dezamăgit, rogu-te, dă o şansă mişcării Noua Republică, umbra unei îndoieli. Dacă eşti chiar de bună credinţă, s-ar putea să fii plăcut surprins.

        • Catalin says:

          In cartea mea sunteti pre-programati sa deveniti o barcuta de salvare pentru Capitan, daca si cand va fi nevoie. Asa mi s-au aratat mie semnele. Toate semnele.
          Cum, in ciuda mizantropiei pe care mi-o recunosc, mi-au mai ramas si niste urme de buna credinta si speranta, am incercat sa-mi exprim nedumeririle intr-un comentariu la un articol mobilizator al lui Theophyle – chiar atunci, la inceput, cand clocotea entuziasmul precum laptele in oala. Comentariul mi-a fost respins.
          Am incercat apoi sa pun niste intrebari, pe site-ul vostru. Intai ele mi-au fost refuzate, dupa care, in chipul cel mai democratic cu putinta, accesul pe site mi-a fost interzis – nu doar comentariile, ci chiar accesul – ca unui adevarat dusman de clasa ce ma aflu. Fara nicio explicatie, desigur. O politica geniala pentru un partid in devenire si aflat in cautare de voturi si aderenti, nu crezi?
          Drept e ca nici nu prea e nevoie de explicatii, lucrurile sunt destul de clare.
          Asa incat, neavand acces pe site-ul vostru, n-am nici de unde sti cat de aprig l-ati criticat voi pe presedinte si pe apropiatii sai (nu vb de PDL, pentru ca, atunci cand corabia falnica va incepe sa ia apa, nu toti vor fi salvati; doar cei buni). Dar sunt dispus sa citesc cateva mostre, daca-s postate undeva unde accesul e liber. Deocamdata m-am ghidat in principal dupa avalansa de articole scrise de probabil cel mai prolific autor de la voi, dl. Vlaston. De cand exista NR, dansul cred ca a reusit sa scrie un articol oarecum critic si vreo 20 laudative la adresa presedintelui. Care se adauga, sigur, la sutele de ode scrise inainte de NR.
          L-am mai citit si pe dl. Neamtu, invingandu-mi greata care ma cuprinsese dupa vreo doua articole produse de dansul vara trecuta. Tot nimic; cel mult un surprinzator acces de mitocanie (intr-un articol de-acum vreo saptamana) la adresa protestatarilor din Piata Universitatii. Perceputi probabil ca un fel de concurenti neloiali la dreptul la protest.
          Prin urmare, nu, nu-s deloc dezamagit de NR. Dimpotriva, lucrurile se intampla exact cum ma asteptam, daca intelegi ce vreau sa spun.
          Nu vreau sa insist, mai ales nu aici, unde suntem doar musafiri. Nu ma indoiesc de sinceritatea si buna ta credinta; cel mult de gandirea ta critica. Sunt convins ca foarte multi dintre voi sunteti cam la fel, plini de entuziasm si de bune intentii. La un moment dat, cand va va ateriza pe cap desantul de refugiati politici PDL (pentru ca, fireste, nu vor veni ca membri de rand) veti suferi probabil o deziluzie mare, dar cam atat. N-o sa moara nimeni din asta, o sa fiti mai intelepti si, daca va mai exista si o “data viitoare,” poate si ceva mai lucizi.

          • Bogdan Popa says:

            sunt mulţi oameni al căror stil de interacţiune online nu este plăcut pe site-ul nostru. dar totuşi ei continuă să posteze. dacă un moderator v-a luat dreptul de a scrie comentarii, îmi imaginez că acestea nu au trecut testul de minimă bună-credinţă şi dialog civilizat. sau, poate a fost o eroare a moderatorilor, tot oameni sunt. vă invit în continuare să urmăriţi ce facem, dacă nu aţi vrea să fiţi alături de noi.

          • Catalin says:

            Imi pare rau, dar ma obligi sa continui aceasta discutie, ca sa nu ramana lucrurile neclare si eu cu onoarea nereperata 😉
            Cu scuzele de rigoare pentru zbierete, NU MA REFER LA INTERZICEREA COMENTARIILOR (practica discutabila si ea, dar pana la un punct de inteles si oricum raspandita pe mai toate platformele de comunicare online, forumuri, liste de discutii etc… mai ales pe-alea care promoveaza libertatea de expresie 🙂 ).
            Ma refer la interzicerea ACCESULUI LA CONTINUTUL SITE-ULUI OFICIAL NR – adica, click pe link, ecran alb, you are banned from this site etc. Chestie care, in opinia mea, nu poate fi calificata, cu maxima indulgenta, altfel decat contraproductiva si chiar infantila.
            Am mai inaintat jalba catre vreo doi noirepublicani, iar ei, ca si tine, au scaldat-o, s-au prefacut ca n-au inteles etc. De unde am dedus doua lucruri; unu, ca practica nu e chiar exceptionala, vor mai fi patit-o si vor mai fi vociferat si alti indezirabili, si doi, ca, desi poate ca tie si altora aceasta practica li se pare jenanta (asa cum si este), n-aveti ce face. Asta-i ordinul si asta e, partid nou, naravuri vechi.
            In rest, iti spun sincer ca mie nu-mi pasa – nu vreti sa afle lumea de voi “la prima mana,” sa fiti sanatosi. Dar macar nu va mai plangeti de embargoul instituit de media asupra voastra si nu va mai mirati ipocrit ca oamenii discuta despre voi din auzite si pe zvonuri. Pai, s-avem rezon, nu???

            Propun sa ne oprim aici. Imi place cum scrii, te cred ca esti entuziast, plin de speranta si de buna credinta si de aceea nu vreau sa continuam o discutie din care nu poti iesi decat terfelit, cu partid cu tot.
            Si-mi cer si scuze de la ingaduitoarea noastra gazda ca am luat-o putin pe aratura.

          • Bogdan Popa says:

            Şi eu îmi cer scuze pentru gazdă. Ceea ce îmi descrieţi nu e firesc, şi nu e o practică de care să fiu la curent. M-am interesat la unul dintre moderatori. Puteţi vă rog să îmi transmiteţi care fuseseră detaliile dvs. de login, ca să putem să identificăm ce s-a întâmplat, la următoarea adresă: bogdan.popa@nouarepublica.ro .

            Sănătate,

          • Bogdan Popa says:

            Răspunsul unui administrator al site-ului:

            “Da, stiu, nu e de la noi. Nu ii dau de cap ca fiind o eroare locala. Mai sunt cateva (3) cazuri care mi-au semnalat asta, unul este Marius Mistretu, chiar azi mi-a spus. In momentul de fata sunt banate doar 4 IP-uri, 3 din ele apartin aceluiasi utilizator, nici unul cu vreo legatura cu cazurile semnalate. Cel mai probabil sunt probleme de acces intermediare, care nu tin de site-ul NR (eroarea http 403 are nenumarate cauze)
            Ioan Florin nu apare ca utilizator pe NR si nici nu a aparut cu vreo cerere de suport sau mesaj. E regretabil ca sare la cearta, in loc sa-si investigheze providerul!”

          • Ioan Florin says:

            Bogdan Popa

            Ioan Florin nu apare ca utilizator pe NR si nici nu a aparut cu vreo cerere de suport sau mesaj. E regretabil ca sare la cearta

            Poate îmi și explicați despre ce e vorba. Nu m-a interesat niciodată să fiu „utilizator” NR, deci nu înțeleg la ce se referă mesajul. Și despre ce ceartă e vorba? E o neînțelegere, cred că răspunsul nu-mi era adresat mie. Și ar fi fost frumos să-l anunțați pe domnul care mă trage de urechi că nu am nici o legătură cu acest mesaj.

          • Catalin says:

            Asa este, d-le Ioan Florin. Replica de mai sus imi este adresata mie, nu dvs. Respectivul moderator (al site-ului NR) n-a priceput exact toata tarasenia.
            E doar o mica neintelegere/incurcatura, nimic mai mult, n-are rost sa va inflamati pentru atata lucru.
            Il rog pe Bogdan Popa sa nu mai insiste; inteleg ca are ceva de demonstrat, dar acesta nu e locul potrivit.

        • Ioan Florin says:

          Bogdan Popa

          S-ar putea să vă surprind, dar eu cred că dacă România mai are o ultimă șansă, aceasta nu poate veni decît din participarea „societății civile” la actul politic. După mine, aceasta ar fi cea mai importantă reformă politică în acest moment. Partidele românești sunt în faliment, ăsta e adevărul, nu există „politicieni cu largă susținere populară”, cum spuneți. Singura lor șansă (și a noastră) este ca listele electorale să fie deschise, fără condiționarea înscrierii în partide, oamenilor cu adevărat remarcabili, profesioniștilor, celor competenți și recunoscuți de societatea civilă. Pentru o idee ca asta ar trebui să vă luptați.

          • Catalin says:

            Aici, din pacate, opiniile noastre se despart. Nu exista o democratie functionala, puternica, fara partide puternice. Sau, cel putin, eu nu cunosc niciun exemplu.
            Atata doar ca nu cred ca NR este “acel” partid.

          • Ioan Florin says:

            Cătălin

            Nu am vrut să spun „fără partide puternice”, dar nu am fost prea clar. Mă gîndeam la o mai bună promovare politică a societății civile.

          • Bogdan Popa says:

            n-am zis decât că o societate civilă puternică, oricât ar fi de necesară, nu e suficientă.

            desigur că trebuie susţinute vocile civismului, chiar şi atunci când nu fac politică.

          • Ioan Florin says:

            Și cum anume „trebuie susținute”, în viziunea NR? Făcînd front comun, ca Mihai Neamțu, cu autorul expresiei „mahalaua ineptă care protestează în stradă”? M-a dezamăgit Mihai în articolul său despre Baconschi.

  9. Cristina says:

    Parinte Florin,

    Va inteleg atat dezamagirea cat si neputiinta de a privi inainte fara a mai arunca odata ochii la ceea ce se intampla acasa. Unii din prietenii mei, si ei facand parte din grupul asa numitilot “expati”, ma intreba ce e atat de special cu cei plecati din Romania, ce ne determina ca in pofida obizii sa fim atat de legati de tara, de ideea de “acasa”, ce ne impinge sa ne cheltuim energia in dispute si cozi imense la votare…pana la urma am plecat, nu? A fost alegerea noastra, nu-i asa? A fost o hotarare luata in cunostiinta de cauza…Cand ei au intors spatele Ghanei, Sudanului, Indiei, Africii de Sud, etc., au lasat in urma si regretul. S-au bucurat ca pot avea sansa la o viata normala, departe de conflicte si foamete. Au fugit. Nu suntem si noi, tot niste fugari?

    Din pacate si din fericire…nu suntem. Suntem niste pribegi, asteptand cu infrigurare momentul in care putem aduna suficienta speranta, putem uita mizeriile prin care am trecut si ne putem intoarce. Cu capul sus si cu dorinta de a mai crede, inca si inca o data, in posibilitatea unor revolutii, in faptul ca totusi, nu e prea tarziu, ca nu e totul pierdut. Nu am fugit. Suntem doar in asteptare…asteptand sa ne vindecam ranile, sa invatam sa credem din nou in ce ne leaga, ca natiune.
    Am plecat pentru ca aveam nevoie de o pauza, o gura de aer. Am plecat sa reinvat ca pot fi respectata pentru ceea ce fac, si nu in functie de cat si unde au turnat parintii. Am plecat sa inteleg ca dreptatea si nedreptatea nu sunt niste concepte care pot fi schimbate intre ele, dupa bunul plac, si sa ma conving ca oameni fara valoare si fara coloana vertebrala nu imi pot schimba viata sau schingiui visele.
    Paradoxal, nu am plecat sa invat toate astea de la cineva, de la alta natiune sau alt popor. Stiu exact ca fiecare are schelete prin dulapurile istoriei, nu ma amagesc cu astfel de ganduri. In plus, mi-ar fi greu sa ma identific cu durerile lor, in acelasi fel in care lor le e poate greu sa imi inteleaga infrigurarea cu care sper sa pot schimba ceva, acasa.

    Totusi, am plecat sa invat sa fiu eu insami, departe de casa. Nu mi-a fost niciodata teama ca acolo n-as fi supravietuit sau ca as fi abdicat de la niste principii la fel de vechi ca sentimentul de sine. Nu am fugit. Am plecat, de bunavoie, in cunostiinta de cauza, pentru ca mi-a fost frica sa nu uit. Sa nu uit cine sunt, de unde vin si mai ales, pentru ce au murit atatia tineri acum peste 20 de ani. Sa nu uit cum se face o Revolutie, cu adevarat. Stiu ca mai am un pic de asteptat. Dar mai stiu inca ceva important: NU SUNT SINGURA.

    O seara buna.

    • Ioan Florin says:

      Cristina

      Așa e, ca în cîntecul Adei Milea. Suntem niște fugari care ne-am luat granița în raniță. Și eu am plecat ca să urăsc mai puțin. Ca să mă împac cu țara mea.

      • ioana o piatra says:

        Doamne, ajuta! Frumos spus de Cristina: niste fugari, niste pribegi, mereu in asteptare.. Noi, cei ramasi in tara- suntem exilati fiecare pe mica insula a familiei, a casei (pentru cei norocosi- a gradinii) – incercand sa ne cladim, cumva, spatiul secret, ca o cetate in care, de teama invadatorilor- ridicam podurile, punem focuri pe creneluri- sa nu ajunga mizeria de afara.. sa nu fim loviti de sageti otravite, cine stie cum… Inchidem televizoarele, punem povesti copiilor, desenam, citim.. Reinvatam simplitatea. Ati citit, parinte, Ernest Bernea- Treptele bucuriei? Sau “Indemn la simplitate”- sunt bijuterii. Binecuvintati-ne si pe noi, rugati-va pentru noi!

  10. Dr X says:

    exact atitudinea aceasta ne-a adus in situatia fara iesire de azi ( nu spun ca nu ai dreptate din unghiul tau…total de acord cu ce scrii mai sus) insa nu cred ca un francez , german sau un englez ar scrie asemena randuri despre el si tara lui in conditiile date.

    • Ioan Florin says:

      Dr X

      Dar „un francez, un german sau un englez” a trăit ceea ce trăiesc românii în ultimii 50 de ani?
      Cît despre „atitudine„, nu puteți spune că „exact atitudinea ta ne-a adus aici”. Atitudinea mea, am spus în scrisoarea către Vlad Mixich, nu a fost resemnarea. Nici acum nu este, fie și numai pentru faptul că scriu rîndurile de mai sus.

  11. DanCanada says:

    Da, aveti o dreptate URIASA! Ca dovada, iaca ce s-a intimplat azi: cum si-a tras guvernul cu stingu-n dreptu’ prin demiterea lui Baconschi (prin SMS auzi – ce magarie! + semn ca sint panicati). Prin asta PDL arata cit de departe sint de realitate, n-au absolut nici-o sansa!
    Cit despre opozitie, deh! Ponta si Antonescu sint intr-o categorie aparte, isi bat propriile recorduri in prostie/mirlanie si alte asemenea calitati. Parca joaca intr-un teatru al absurdului de Eugen Ionescu de fiecare data cind deschid gura. O opozitie mai timpita ca asta parca n-am mai vazut.
    Sa vad cum o sa mai stea romanul normal la cap in tara dupa ce clovnii astia de la USL au sa puna mina pe putere. Normal ar trebui ca la un an dupa ce Ponta/Antonescu topaie de bucurie, Bucurestiul sa arate pustiu ca din “I Am Legend”.
    Slava Domnului c-am plecat! 🙂

  12. NP says:

    Dar de preotii din Romania ce ai de spus?

  13. dpo says:

    Ok, va inteleg optiunea, va doresc succes in continuare. Nu pot insa nicidecum sa accept concluzia “dar nu are nici o putere să mai schimbe lumea românească, așa cum crezi” venita dinspre un slujitor al vesnicei credinte in bine, in lupta pentru adevar si dragoste, in respect pentru Dumnezeu. Nu sint un credincios practicant dar am invatat prin gura/sufletul parintilor mei dragostea si credinta in Dumnezeu. Am gasit astazi un titlu absolut superb care ma leaga de tot ce inseamna credinta, neam, familie si de ce nu Romania. “Bunicii sunt partea cea mai vizibila din Dumnezeu” isi titra postarea o doamna pe care o respect fie si numai pentru aceasta inspiratie.
    Eu vreau sa ramin. Gindesc, muncesc, iubesc raportat la ce inseamna neamul si tara mea. Imi doresc enorm ca in anii ce vin sa fiu in stare sa ofer fie si unei miini de semeni un loc de munca si de implinire. Sint sigur ca pot si o voi face. Face parte din datoria fata de parintii si copii mei.
    Ma opresc aici. Nu postez, nu fac comentarii, nu am blog si nici cont pe vreo retea. Ma straduiesc doar sa fiu in fiecare minut o parte din modelul construit din cartile citite si educatia primita.
    Eu cred in continuare, parinte Florin!

    • Ioan Florin says:

      Dpo

      Of! am spus și eu ce am spus, mai apăsat, ca la supărare. Ați luat cuvintele mele prea literal. Dvs. cum credeți că îmi educ fetele mele? Să trăiască doar pentru ele? Să nu ducă nici o luptă? Și eu cred în partea cea bună a lumii, să știți. Dar mai cred că adevărul și dreptate au nevoie de cer nou și de pămînt nou, cum spune Scriptura. Am vrut doar să atrag atenția că aici nu trebuie să mai avem așteptări. Că „partea cea bună a lumii” e bună în sine și în credința ei, nu neapărat ca să schimbe ceva în jur. Ați spus ceva extraordinar: „Ma straduiesc doar sa fiu in fiecare minut o parte din modelul construit din cartile citite si educatia primita”. Asta înseamnă că deja ați învins, nu mai contează numărul ticăloșilor care s-au înmulțit. Nici nu mai contează dacă veți reuși sau nu să schimbați ceva în neamul și în țara noastră. Asta înseamnă că mi-am pierdut „credința în bine”?
      Eu sunt un om mai slab și am ales să plec. Eu nu îmi iubesc necondiționat neamul, nu mă ridic la această virtute. Sunt peste tot oameni care au nevoie de bunătate și dragoste. Îmi pare rău că v-am dezamăgit ca preot.

  14. silvia says:

    Dumnezeu sa te aiba in paza !
    Tot ceea ce ai scris este adevarat, iti scriu ca o cunoscatoarea si participanta ,lucrez in administratia publica din anul 1990 ,provin dint-o familie cu origine sociala “nesanatoasa” in sensul ca bunicul meu a murit in inchisorile comuniste ,iar tata meu a executat 5 ani de inchisoare politica ,in floarea varstei la 25 ani fiind arestat la nunta sa.Am crezul cu adevarat in schimbarile ce se anuntau, mi-am facut datoria constiincios si cu dreptate .Din pacate toate eforturile mele au fost zadarnice , nu am reusit sa atrag pe nimeni , am constatat cu durere cum fostii activisti ,erau declarati revolutionari….prefacatoria ridicata la rang de virtute. Ma doare, cand la Sf Liturghie sunt pomeniti “cei morti in lagare si inchisori”, care inchisori ? cele de drept comun? ne este frica sa condamnam comunismul chiar si dupa 20 de ani ! Se atunci ce sa ma mai mire ? Aceste marionete care sunt in fruntea tarii ? Aceleasi persoane care se rotesc in partide pentru a fi pe locuri eligibile ? Ma rog bunului Dumnezeu sa ne mai pasuiasca…Pentru unii slujitori ai bisericii , ma rog , au devenit precum fariseii “morminte varuite “, simpli executanti, fara traire…in ce lume traim si incotro ne indreptam ?
    Doamne iarta-ne !

    • Ioan Florin says:

      Încotro ne îndreptăm? Fiecare să ia aminte la sine însuși. Eforturile dvs. nu au fost „zadarnice”, pentru că în primul rînd v-au întărit pe dvs. ca om. Mai mult, nu stă în puterea noastră, dar nici nu vom fi întrebați.

  15. Pingback: Revoluțiile la care am visat. – Preot Ioan Florin | Opinia crestina

  16. Cristian Ene says:

    La revolutie aveam 14 ani. Tot atatia si in iunie 90. Nu am fost in strada atunci, tot ce stiu este ce au vazut si au simtit altii, adica cei care au fost acolo si s-au luptat cu sistemul. In concluzie, nu am experienta ta si nici nu am trait cu acea intensitate dezamagirile de care zici. Dar…

    Nu cred ca situatia ar fi fost aceeasi daca nu ar fi fost cei care au protestat, au cantat si au mancat bataie de la mineri; daca nu s-ar fi descoperit cativa care au fost securisti, turnatori, tradatori etc.; daca nu am fi aflat de bisnitari, interlopi, cum au furat, cat, cu cine si cine i-a scapat etc etc.
    Nu cred ca ai pierdut toate revolutiile la care ai participat. Cred ca daca nu ati fi iesit voi atunci din case si nu ati fi renuntat la confortul personal,la job-uri, studii etc. Iliescu ar fi fost si acum presedinte la al cinspelea mandat, si nici nu si-ar mai fi batut capul sa modifice consitutia, n-am fi avut nici macar cei cativa kilometri de autostrada stirba pe care-i avem acum, n-am fi vorbit liber si altele asemenea. Probabil ca 95% dintre noi avem aceleasi frustrari, dar ce ai facut a contat, totusi, foarte mult. Cred ca daca nu ar
    fi intampinat o oarecare rezistenta, politicienii,
    securistii si bisnitarii ar fi mers mult mai
    departe. Pentru ca intotdeauna se poate si mai mult. Si daca se poate, de ce sa nu profite?
    De-aia mi se pare important sa existe multi naivi
    ca mine care sa iasa in strada in fiecare seara si
    sa ajunga ragusiti acasa. Poate ca schimbarea
    vine greu, si dupa multe dureri de picioare, spate
    si alte parti accesibile bastoanelor sau racelii, si poate ca o sa mai dureze vreo 20 de ani dar, incet, incet vine.
    In plus, nu vad vreo schimbare in bine fara acea “revolutie a bunului simt”. Sper ca esti de acord cu asta, dar singura ta problema e ca nu crezi in reusita ei. Daca nu generatia lui Basescu, sper ca macar urmatoarea sa-i cada victima. Oricum, fara asa ceva, ne racim gurile de pomana. Deci, trebuie sa vina si asta. Si o sa vina!

    • Ioan Florin says:

      Cristian Ene

      Sigur că dvs. aveți nu numai dreptul, dar și datoria să gîndiți și să credeți în ceea ce-mi scrieți mai sus. Poate că ăsta e răspunsul: o ultimă generație va termina ceea ce au început celelalte.

  17. Crisuadi says:

    Aveti dreptate si unul si celalalt .Revolutiile sunt cele care schimba sistemul . Se cunosc numai revolutii violente care au reusit…Restul sunt deziderate sau utopii . Revolutia noastra nu stiu ce a fost , dar a observat cineva ca inca din decembrie , (imi pare rau ca tre’ sa dau nume , ignobile) Iliescu si gasca se luptau cu restul populatiei ? Acum , dupa atatia ani , mi-e tot mai clar…

  18. Cato says:

    Din păcate, este purul adevăr. Iar manifestările noastre, revoluţionari eşuaţi pe nisipul democraţiei, sunt şi ele impregnate, fără să vrem, de urmele imoralităţii politice în care am trăit/trăim. Democraţia nu se învaţă la f.f., precum socialismul ştiinţific, şi nici contracronometru, nu poţi arde etapele. Este nevoie de un nivel minim de cultură politică al maselor, care să permită funcţionarea democratică a societăţii, altfel, “gâfâim” junimist printre forme fără fond, pavăm cu bune intenţii drumul spre dictatură sau anarhie.

  19. Pingback: Discurs si amnezie « Jurnalul unei gospodine ratate

  20. jalique says:

    din pacate, baza articolului citat de dvs are o defectiune: student cinstit. vlad mixich?! pardon. poate l-a lasat memoria. desi, cred ca prefera sa faca uitata perioada respectiva- a admiterii la facultate. ca atare, restul articolului e o abureala.

    • RUXANDRA says:

      SCRIU IN MEMORIA UNUI OM, UN OM CA MULTI- MULTI ALTII… UN OM CARE A LUPTAT SI A CONDUS ARMATA ROMANA IN TIMPUL CELUI DE-AL II-LEA RAZBOI MONDIAL, ELIBERAND SATELE ROMANESTI DIN ARDEAL… UN FIU DE TARAN DIN SATUL GORNESTI….UN OM CARE LA VENIREA COMUNISMULUI A PARTICIPAT LA MISCARILE DE REZISTENTA …UN OM CARE A STAT ASCUNS IN MUNTI TIMP DE 2 ANI…UN OM CARE A FOST INCHIS SI TORTURAT IN INCHISORILE COMUNISTE TIMP DE 15 ANI… UN OM CARE NU A RENUNTAT SI A REZISTAT TORTURILOR FIZICE SI PSIHICE…UN OM CARE NU SI-A VAZUT FAMILIA TIMP DE15 ANI…PENTRU CE? PENTRU CE A FACUT TOATE ACESTEA? PENTRU CREDINTA IN DUMNEZEU, PENTRU DREPTATE , PENTRU LIBERTATEA NEAMULUI ROMANESC… ACEST OM ESTE PENTRU FAMILIA LUI UN EROU, UN ADEVARAT EROU, ACEST OM SI-A SACRIFICAT FAMILIA PENTRU CREDINTA IN DUMNEZEU SI PENTRU LIBERTATEA NEAMUL ROMANESC… DIN RESPECT PENTRU ACESTI OAMENI TREBUIE SA FACEM CEVA… NU SA FUGIM…

      • Ioan Florin says:

        Stimată Doamnă,

        Eu nu am chemat la fugă. Nici nu am îndemnat la pasivitate. Eu am schițat doar un portret al lumii românești de astăzi, așa cum îmi apare mie, subiectiv, din perspectiva experiențelor mele. Și mi-am exprimat neîncrederea într/o mare parte a acestei lumi. Asta nu înseamnă că nu am „respect” pentru jertfele înaintașilor noștri, chiar dacă, poate, nu suntem vrednici de oameni precum cel despre care îmi scrieți. Dar să știți că mi-au scris din străinătate și copii ai celor care au luptat în munți și chiar oameni care și-au riscat viața „pentru libertatea neamului”, cum spuneți. Nu înseamnă că dacă am plecat, am încetat să mai fim români. Ba chiar unii din cei care „au fugit”, dacă mă gîndesc la Eliade, Culianu, Cioran, Ionescu, profesorul Coseriu etc., mi se pare că au făcut mai mult pentru țara noastră decît dacă ar fi rămas și ar fi putrezit într/o pușcărie. Pe urmă, cîteva milioane bune din neamul acesta românesc trăiesc de mulți ani în afara țării. Și ei sunt români, o părticică din țară o fi rămas și în ei.
        Vă doresc numai bine,

        Ioan Florin

      • Mihai says:

        Nu suntem vrednici să purtăm acelaşi nume de român ca şi cei care au luptat (cei pe care-i menţionaţi şi dvs) pt ţară şi neam. Din păcate acum suntem doar o rămăşiţă de MARE popor care a rezistat vicisitudinilior vremurilor de mult apuse, o umbră fadă pe un catafalg de erou.

        Mulţi din cei care au plecat dincolo … sunt eroii zilelor noastre, pentru că ei în suflet poartă cu mândrie şi puritate numele de român şi sunt cei care povestesc cu patos şi mândrie despre “cei de acasă” sau despre istoria noastră… oameni care AICI în ţară ar fi doar un alt român care merge încruntat pe stradă gândindu-se la următoare factură, la mizeria din jur, la câinii care poate-l vor muşca vreodată dar pe care nu-i adoptă nimeni.. pentru că şi aşa suntem prea “săraci”. Sunt OAMENI care dincolo uimesc prin capacitatea de a se adapta şi ajung în înalte poziţii sociale în ciuda … faptului că sunt români. De ce dincolo aceşti români “POT” ? Felicitări din nou LOR celor care sunt dincolo dar nu au uitat de unde au plecat. Ei .. sunt viitorul nostru… pentru că ei ştiu din experienţa nou acumulată ce e bine şi ce nu. NOI aici am înţeles PROST democraţia … o prost inoculată dreptate de a face orice. Din păcate nimeni aici nu vrea să facă bine… preferă să aştepte să moară şi capra vecinului.

        Noi aici nu ştim să ne clădim viitorul pentru că rădăcinile noastre au putrezit în ultimii 20-30-50 de ani de corupţie, non-valoare etc. Nu vreau să generalizez… dar în fiecare zi văd în jurul meu pe stradă 5-6 exemple negative.. .şi rareori unul pozitiv. Doar printr-o minune… vom reuşi să evoluăm pe plan naţional. Acum 20 de ani erau tot felul de promisiuni şi pariuri că până-n 2012 vom fi la nivelul Germaniei. Din păcate … suntem sub nivelul Albaniei pe multe nivele.

        Ce le oferim copiilor… viitorului ţării? Aceleaşi exemple de coruţie: învăţăm copiii să-şi cumpere notele la examele. La examenul vieţii cine-i mai ajută?! Îi învăţăm să fie o non-valoare, să asculte manele să stea cu nasu’-n TV să fie manipulaţi fără măcar să ştie că se poate. Poate că totul face plan dintr-un plan măreţ al “celor de sus” – dacă e aşa… tre’ să recunosc că le reuşeşte. Păcat că nici măcar părinţii nu realizează ce joc periculos duc. Ajutându-i acum pe copii, cumpărându-le şi făcându-le toate mofturile, nu fac decât să le distrugă simţul proprietăţii şi al valorii. Din păcate nu ăsta e cel mai grav lucru… mai grav e că .. pe acelaşi plai mioritic sunt şi ceilalţi copii.. care merg 6-7km pe jos până la şcoală..că le place “cartea”, ca să înveţe să devină cineva într-o zi şi să iasă din mediocritatea satului român, care parcă a îngheţat în timp… fiind la fel ca acum 50 de ani.

        Păcat… că la fel ca mine mai cunosc zeci de astfel de gânditori cu aceeaşi mentalitate. Poate frustraţi, poate plictisiţi de o luptă inegală cu noi înşine, cu sistemul nostru. Sau paote ne mulţumim să trecem de la o zi la alta fericiţi că .. nu s-a întâmplat nimic şi că suntem comozi în indiferenţa noastră. Am învăţat să luptăm cu arma indiferenţei… dar oare asta ne ajută într-adevăr? Sau ne îndepărtează şi mai mult de evoluţia pe plan macro/naţional.

        De ce sunt atât de mulţi străini care vin să se bucure de minunăţiile patriei noastre? Pentru că noi suntem prea orbiţi de nimicurile zilnice ca să le mai vedem. Ei pot să le vadă că au o altfel de mentalitate, una în care propria evoluţie şi a semenilor chiar contează. ei vor să acumuleze idei noi, gânduri noi, imagini noi. NOI ce acumulăm?… mai multă ură pentru ceilalţi poate…

        Mihai

  21. sinbad says:

    Inainte de toate un Buna la toata lumea care posteaza si citeste aici

    Catre doamna ruxandra.
    Va multumesc ca existati si inca luptati…
    am aici un link pentru toti cei care au plecat si cred ca sunt inca…..romani..

    V-ati intrebat de ce nu au plecat un tudor gheorghe un pesamosca?..etc.
    pentru ca neamul si tara sunt sfinte.
    astea nu se pot vinde…pentru ca nu au pret..
    democratie..non-democratie…dictatura..etc..
    toate se duc si vin..sunt praf si pulbere in ochii nostrii..
    revolutiile si schimbarile sunt bucuria nebunilor…romanul a rezistat si s-a mantuit si se mantuie de 2000 de ani pe plaiurile mioritice..

    inselarea cu plecatul afara este inca o manevra pentru a desfiinta un popor care dainuie aici…ca piatra…dar va fi in curand gata si cu inselarea aceasta…caci se strica lucrurile si pe acolo..
    ce treaba am cu cine vine si pleaca de la guvernare cu cine se vinde pentru un ciolan sau doua?
    grija mea este sa nu ma indepartez de Dumnezeu sa nu fac compromisuri si sa nu pierd bunavointa Domnului.
    exemplul celor din inchisorile comuniste este elocvent..nu au plecat cu toate ca puteau sa o faca si in loc au ales sa lupte pentru neamul asta..neamul asta blagoslovit..

    Iata ce spunea parintele calciu pentru cine are ochi si urechi sa auda


    America este o ţară în care te pierzi dacă nu ai pe cineva, dacă nu ai un sprijin. Sau te orientezi numai spre muncă până cazi jos, ca să faci avere, sau te distrugi psihic. Şi atunci avem această frăţietate. Dar în ciuda acestei frăţietăţi pe care afirm că am reuşit s-o creez în lumea aceea, aici în ţară e un alt duh, cu totul alt duh! Un duh care lucrează în oameni, care lucrează în mine.

    Eu sunt un om în vârstă, am optzeci de ani. Dacă mă invită maicile din Alaska – că ele ţin foarte mult la mine, mă cheamă luni de zile, ani de zile mă cheamă şi nu mă duc, că sunt la o zi de zbor cu avionul – mi-e greu să mă pornesc, că sunt bătrân (pe urmă însă, dacă mă pornesc, ca la Coşbuc, joc până la sfârşitul horei!). Dar îmi e greu să mă pornesc! Dar când vin în ţară, nu am nici un fel de greutate… Piciorul meu zburdă ca al mielului, ca al iedului! Vin fără nici un fel de greutate, mă trage duhul aici! Şi-s întristat că aşa sunt vremurile, aşa sunt timpurile, că nu mă pot întoarce definitiv…! Aşadar, părinţilor, vă rog să aruncaţi undiţele în mulţimile acestea care vin la biserică. Şi-o să-i prindeţi pe toţi!

    Oricum subiectul de destul de amplu si nu cred sa poate fi epuizat pe loc..
    celor care au plecat le spun sa se intoarca iar celor ce nu au plecat felicitari si

    Doamne ajuta.

    • Ioan Florin says:

      Dar de ce credeți dvs. că cei care au plecat și-au „vîndut” țara și neamul? De ce doar ne-am „crede” că sîntem încă români? Dragă domnule, vorbiți în lozinci. Neamul nu se slujește cu poezii patriotice sau cu declarații sforăitoare postate pe bloguri. Eu mă ocup chiar și de aici, de unde sunt, de cărțile culturii române. Nu este aceasta o slujire a neamului? Iar copiii mei învață aici, merg la olimpiade și profesorii îi întreabă cu admirație din ce țară vin. Nu facem cinste României? Și mai scutiți-mă cu „neamul acesta blagoslovit”. Neamul acesta „blagoslovit” are pe conștiință 10 milioane de avorturi numai în ultimii 20 de ani. Asta înseamnă „desființarea” unui popor, nu teoriile securistice de care îmi vorbiți dvs.

    • Mihai says:

      Doar în America te poţi “pierde” 99.9999% dintre români sunt cauze pierdute AICI … pe tărâmul blagoslovit. Cineva zicea că “Omul sfinţeşte locul”… dacă e adevărat… atunci departe de blagosloveală acest tărâm… vai de sfinţenia lui.

      Cum să nu ai treabă cu cine vine şi pleacă de la guvernare?!?! Cred că nu aţi trăit aici… cred că trăiţi într-un univers al dumneavoastră…. că aici … TOTUL e condus de sus… de oameni ca noi… de care depindem. NORMAL că mă interesează că unii se vând pe un ciolan sau două… nu contează câte… ideea e că SE VÂND. Ne-am vinde şi creanga de sub picioare dacă am primi bani. Observ că sunteţi .. un om pt care Dumnezeu este destul de important (nu vreau să jignesc pe nimeni sau să critic nimic) DAR câte generaţii nu au murit .. în lagăre.. în chinuri… consolându-se că aşa e voia Domnului. Dumnezeu suntem fiecare dintre noi… avem Liberul Arbitru, suntem mai mult sau mai puţini divini pentru că putem alege între bine şi rău. Dacă stai cu gura căscată D-zeu nu-ţi dă nimic, trebuie să lupţi, să munceşti să dovedeşti în fiecare zi că meriţi.

      De ce suntem atât de înapoiaţi ca popor? Pentru că Religia pt 80% dintre noi este căpătâi. Citeam undeva că avem 37000 biserici şi doar 18000 şcoli. Ne ducem ca filfizonii la biserici… dar pe urmă mergem şi ne batem nevasta de-i sar capacele.. că deh… aşa e la români. De unde să avem cultură, de unde să fim educaţi… când săracii profesori.. sunt şi ei vai de capu’ lor. Cine va educa copiii peste 10 ani? Nişte profesori frustraţi cărora nu le va păsa decât să mai treacă şi anul ăsta… şi să vină vacanţa. Exact aşa va trece şi România spre o ţară din lumea a 3-a. Poate sunt prea..drastic… dar cunosc tineri de 19-20 de ani din Timişoara care nu pot scrie corect 3 propoziţii. Unii nu ştiu să facă operaţii aritmetice elementare.. şi au liceul terminat. Asta e valoarea României de mâine.

      Da Domnilor… suntem înapoiaţi… pt că în loc să facem fiecare ceva pentru noi… aşteptăm să ne dea Cel de Sus. Uitaţi-vă în urmă.. ce-a făcut biserica de-a lungul timpului… cele mai mari crime, cruciade, inchiziţia… în numele Domnului. De-a lungul ultimilor ani .. am avut tendinţa să devin ateu, sau cel puţin nu am găsit nici un reprezentant al Bisericii care să pară să creadă în ceea ce face. Biserica este cea mai profitabilă afacere, cercetaţi, nu mă credeţi pe cuvânt.

      Mi-l daţi exemplu pe maestrul Tudor Gheorghe care are peste 40 de ani de carieră în spate. Şi eu pot să vă dau exemple de tineri…. care nu au avut nici o şansă în ţară, dar dincolo au lăsat săli / amfiteatre cu gurile căscate. Ei de ce au plecat? După ce au luptat şi şi-au sacrificat copilăria să facă performanţă… aici au primit 2000 lei cadou pt ani de muncă .. şi cam atât. Cum să nu pleci?!?! când non-valoarea e publicată peste tot iar valoarea moare de foame? Poate dacă aş fi în locul lor nici n-aş recunoaşte că-s român… dar ei sunt buni şi aduc faimă ţării şi numelui de român… de parcă aici e cineva curios de faimă, renume..valoare. Aici să sune maneaua-n ţigănie… să apară la TV piţipoancele şi cocalarii.. ca să aibe tot românu’ la ce să se uite. Dacă nu e vreun scandal… nu este rating. Mă mir că programele TV de genul Discovery, NatGeoTV mai sunt plătite de operatorii de cablu-tv.

    • sorin cozlac says:

      Mai sinbad mai, ce usor te-am recunoscut din multimea (romaneasca) mult prea mare a mancatorilor de rahat.

  22. limpede says:

    adică, cum?

  23. Andreea Baciu says:

    As adauga la “se poate si asa”, “e bine si asa”:(, de asemenea specifica.

  24. Radu says:

    trebuie sa lupti pana la capatul puterilor si daca nu e suficient, asta e.

    ai facut ceea ce trebuie si apoi te-ai dat batut.

  25. sinbad says:

    Un buna ziua tuturor care mi-au adresat cuvinte.
    si celor care inca nu au facut-o.
    in primul rand voiam sa raspund domnului ioan florin referitor la declaratii sforaitoare ca nu prea inteleg cum este dansul de folos in problema avorturilor de acolo din..de unde priveste cu manie la romania..
    stiu ca exista la multi romani ideea ca pot fi de folos romaniei de acolo dar le pot spune ca se inseala…
    pentru ca nu poti trai intre doua lumi…intr-un final va trebui sa alegi..
    teorii securistice?
    securitatea in acest moment este interesata de fenomenul economic din pacate..si nu de ceea ce ar trebui sa faca…ma rog poveste lunga..
    neamul nostru a fost dezbinat si se tot dezbina iar umarul il pun cateodata chiar romanii din afara..
    din pacate trist dar adevarat..vezi alegerile in care a fost ales basescu..

    referitor la neam blagoslovit..cum sa nu fim cand la tot locul se sfinteste de rugaciunile calugarilor si mirenilor…de sangele martirilor impotriva comunismului..etc..
    avorturile sunt facute de oameni fara Dumnezeu si pentru care e drept vom plati toti..la judecata de obste…dar cum sa lupt din alta parte impotriva avortului decat de aici..
    da, in romania acum se castiga suflete..cu adevarat se poate castiga imparatia cerurilor facand fapte bune..
    nu neg ca se poate ajuta si de acolo de afara dar cred ca vital este sa fim aici si sa punem umarul..sa vorbim si sa castigam oameni de partea buna..sa traim si sa fim exemple pentru toti..
    eu unul asa cred ca iti intelegi menirea..pe acest pamant..
    nu degeaba se spune ca atunci cand esti bolnav sa bei apa din fantana de unde a baut mama ta..
    ne nastem intr-un loc si chiar si piatra prinde radacini daca sta acolo..altfel suntem doar niste biete frunze in bataia vantului.
    catre domnul mihai..
    recunosc la dvoastra toate frustrarile cuiva care are nevoie de cineva sa va limpezeasca si sa va spuna sa nu mai judecati caci cu aceeasi masura veti fi judecat.
    sper sa intalniti pe cineva care sa va lumineze si sa va ajute in aceasta privinta caci sesizez destula confuzie..
    nu biserica ortodoxa a starnit cruciade etc..
    daca as fi american v-as spune be specific..
    nu vorbiti la general..
    generatiile de care vorbiti au pierit tocmai pentru ca iubeau pe Dumnezeu si nu voiau sa cadem prada hidrei rosii…
    deci au pierit fiind constienti de sacrificiul lor..acestia se numara in randul sfintilor acum..si ne putem ruga lor.
    nu suntem inapoiati ca popor.acest leit-motiv a fost si este picurat zi de zi in mintea noastra..
    oameni merg la biserica nu ca filfizonii ci ca niste crestini dreptmaritori si care au nevoie sa fie vindecati caci biserica este un spital…
    pentru cei bolnavi si pentru cei care nu stiu ca sunt bolnavi…pentru toti..

    de vorbit as mai vorbi dar e destul de tarziu si iar imi reproseaza domnul Sorin Cozlac ca mananc ceva..:)
    in final as vrea sa ii spun lui Radu ca a surprins exact ceea ce cred ca trebuie sa faca orice roman..
    dar nu sa se dea batut in final..ci sa roage pe Dumnezeu sa desavarseasca ceea ce el a inceput..
    Doamne ajuta.

  26. Ioan Florin says:

    Sinbad

    Eu v-am întrebat ceva, iar dvs. continuați să îmi răspundeți în lozinci. Eu cu lozincile nu pot să stau de vorbă.

  27. dor says:

    unde dai si unde crapa…sunt in trecere asa ca nu voi spune multe..te dezici de un popor dar macar ai un minimum de bun simt si nu-l ponegresti. D-l sinbad e rara avis daca mai vede acest popor blagoslovit…iar cei de dincolo, scarbiti de romanism si de avorturi nu aveti de ce sa mai vedeti ceva frumos,v-ati primit aplauzele din alta parte.Sorin cozlac, papi si tu kaka?! Cum de recunosti un cacacist ?!

    • Ioan Florin says:

      Vorbiți de pe pereți. Cum m-am „dezis” de popor? Și cum l-am „ponegrit”? Dați-mi exemple de „ponegrire” în ce am scris. Mai bine deschideți ochii și vedeți lucrurile așa cum sînt. Adevărul ne va face liberi, asta scrie în Evanghelie. Îmi pare rău că vă deranjează adevărul.
      Și dacă tot sunteți în „trecere” pe-aici, notați că e ultimul comentariu în care mai permit grosolănii și atacuri la persoană. Valabil și pentru prietenul Sorin Cozlac.

  28. dor says:

    si daca nu va place caciula de dac iata alta
    http://www.petitchef.ro/retete/prajitura-caciula-de-cazac-fid-89037
    ( m-am inspirat de la sinbad cu postarile..transmiti mai usor ideea centrala)

  29. limpede says:

    dacă vrei să distrugi un sistem… abandonează-l

  30. Daniela says:

    Ce mă bucur să găsesc un blog care se leagă de câteva dintre frămantarile mele: ortodoxia și depărtarea de “casă”! Buna seara, parinte Florin.

    Despre “venetici”, se poate generaliza, se poate încerca o explicație unică pentru o întreagă masă de oameni, dar eu as putea descrie experienta mea. Imi place sa studiez, nu am absolut nici o inclinatie spre afaceri, si nu pot sau stiu sa fiu sireata…mi-ar tremura mana sa dau mita, adica pur si simplu nu stiu cum sa procedez in cazuri in care lucrurile nu se spun clar, tare, concret si pe fata. Nu stiu cum am ajuns asa, ca doar in Romania am crescut…

    Cand am terminat facultatea, m-am dus si eu unde m-au primit, la un salariu decent, pentru ca in cazul meu nu ma puteam baza pe familia mea deloc: adica la nemti. Apoi o sansa de continuare a studiilor in State.

    Am multi prieteni care sunt mai bine material in Romania decat mine in Statele Unite. Si daca nu pentru mai multi bani, atunci de ce m-am dus din tara? Eu am ajuns la concluzia proprie: in Romania oamenii sau nu au capacitatea, sau nu vor, sa ii trateze pe altii ca pe egalii lor. Sau ii vad mai sus decat ei, si atunci plocoane si temenele, sau ii vad mai jos, si atunci ii trateaza cu dispret. A observat si sotul meu (da, am pus mana pe un american si mi-am luat cartea verde :D) cat de nerabdatori sunt multi in Romania sa faca abuz de farama de putere pe care o au in orice imprejurare.

    Noi ne-am intoarce in Romania, sotul meu iubeste tara asta, s-a convertit si la ortodoxie! Chiar si pe baietelul nostru il cheama Mircea. Suntem oameni simpli, fara ganduri de bunastare materiala. Dar avem si noi “mandria” noastra. Cand simti ca ai putea fi intr-o relatie abuziva, de orice natura, cel mai indicat e sa te retragi.

    Mi-e dor mereu de Romania, de plaiurile copilariei, mai ales cand ninge, si sper ca intr-o zi sa ne putem intoarce.

    • Mihai says:

      Bună Daniela,

      Ca popor suntem ff puternic legaţi de acest pământ. Nu degeaba de-a lungul mileniilor toate popoarele cotropitoare au încercat să şi-l însuşească. Din păcate… cei de azi de bună voie l-au “dat”. Ne-am îndatorat într-atâta încât 3 generaţii viitoare nu vor putea plăti datoria ţării. Aşa ne-am cotropit singuri…

      Ai mare dreptate cu abuzul de putere… puterea / răzbunarea e arma prostului. Dacă nu-mi merge bine acasă.. mă răzbun pe cei de la serviciu… sau invers… mă freacă şefu’ la cap… las’ că merg acasă şi-i mut nasul nevestei . .la ‘şi-un sfert 🙂

      Caracteristica asta e f bine implementată în sângele nostru de cei de sus. Divide and conquer! Cât timp noi suntem prea atenţi la cum să-i facem rău vecinului, cei de sus care au frâiele puterii ştiu să-şi facă legi pentru ei, să facă şi să desfacă iţele puterii şi să apară la TV ca nişte eroi ai politicii româneşti. Şi noi restul .. masa de imbecili ne lăsăm cumpăraţi pentru zahăr şi făină .. şi votăm PDL (ăsta e singurul partid ce mi-a venit în minte – habar nu am de politică dar cred că ei sunt la putere – nu mă uit la TV şi nu vreau să pară că fac politică). Şi aşa mai trec 4-5 ani în care speranţa că va fi mai bine… ne ţine pe linia de plutire.

      Ne merităm soarta… pentru că cei asemeni mie… la 30+ de ani… ne cam resemnăm… iar cei 20+ sunt manipulaţi atât de uşor de către sistem… încât ei nici nu contează ca masă gânditoare… din păcate. (notă: nu generalizez, dar totuşi generalizez…. excepţiile întăresc regula)

      Acum ar fi chiar frumos dacă ai fi aici cu familia ta… e chiar o iarnă frumoasă.

      Îţi doresc numai bine ţie şi familiei.. .şi sper să veniţi înapoi.

  31. Cristian says:

    Buna seara,

    De astazi, de la pranz, de cand am primit pe e-mail raspunsul dvs. la scrisoarea deschisa (probabil ca sunteti la curent cu popularitatea remarcabila pe care o are, in Romania, mesajul dvs.) am cautat si gasit, via google, acest blog. De atunci citesc cu nesat tot ce contine.

    Postul curent m-a determant sa si incerc un comentariu, in special pentru ca am avut si eu istoria mea cu “Certificat de selection du Quebec”, pe care il tin din 99 in sertar si nu l-am folosit.

    Este foarte multa … traire in cuvintele dumneavoastra. Nu e nicio lozinca, nu e nici un scop suspect, nicio intentie de prozelitism (cel putin eu nu o simt). Doar suflet.

    Asta m-a facut sa rezonez…. chiar daca NU am plecat din tara. Dar, dupa cum am mai intalnit expresia intre comentariile de mai sus, nu insemana ca nu ma simt, de (prea) multe ori … strain intre ai mei.

    Va multumesc pentru postari si pentru faptul ca reusiti sa recreati aici un petec de spiritualitate, pe care am sa indraznesc sa o numesc, totusi, romaneasca, un refugiu, care se dovedeste a fi mai apropiat decat vorbele fara sir si fara continut, pe care inainte mergatorii nostri din tara ni le servesc. (fie de la putere, fie de la cei care nu o au, dar o ravnesc cu asupra de masura)

    Nu va opriti din scris, va rog. Daca a trebuit sa ajungeti la mii de kilometri distanta de tara, pentru a fi auzit si ascultat de noi cei din tara, poate ca si aici se regaseste ceva din necunoscutele cai ale Domnului.

    Eu in El am speranta ca mai are ceva pus deoparte pentru noi, ca neam. Poate voi pleca, poate voi ramane. Dar orice s-ar intampla, raman roman si la fel si copilul meu.

    Va multumesc!

  32. pista says:

    si totusi……speranta este o forma a delirului……..e nevoie de cite o revolutie la fiecare generatie……….revolutia interiora………fii tu insuti schimbarea ce vrei sa se faca in lume………intotdeauna dam vina pe cei din jur,pe cei de la conducere,pe oricine ne vine in gind,numai pe noi insine-nu,niciodata nu sintem noi de vina (egoism dus la extreme)

  33. anca mitrofan says:

    fratele meu drag a plecat in norvegia de cativa ani. si-a putut cumpara casa, masini si traieste bine, financiar. de curand m a anuntat ca nu se mai intorc(el, cu sotia si cei 2 copii). cica nu au de ce. daca nu am fi noi, nu si ar mai aduce aminte de tara. nu l inteleg dar nu vreau sa l judec. stiu doar ca acum 6 ani, inginer fiind nu si putea intretine familia. nu si puteau plati chiria la minusculul si oribilul apartament inchiriat. nu aveau bani de mancare (el inginer, ea educatoare si un copil mic, abia nascut).macar si numai pt ca si poate hrani familia acum il inteleg. stiu ca nu materialul e totul, dar dumnezeu e peste tot iar el se simtea injosit de sefi, iritat de manelisti, de gropile din asfalt, de rahatii de caine de pe trotuare, parcuri si parculete de copii, de medicii atotstiutori, de “crimele’ care se fac in alimentatia noastra…
    a plecat si mie mi e dor de el…
    cineva mi a zis ieri: renunta sa mai speri la o lume normala si te vei simti mai bine..asa e
    imi place mult de d-voastra domnule florescu, va apreciez si va inteleg

  34. Pingback: Revoluțiile la care am visat | SchimbareaLaFata

  35. ioana o piatra says:

    Subscriu cuvant cu cuvant.. Ca una care am trait si mineriada din iunie ’90, si mitingurile de dupa, cu zadarniciile lor…
    Salvarea ramane pur personala.
    Mantuirea.
    Doamne, ajuta!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s