o propunere pentru Patriarhia Română

 

Cutremurul din aceste zile mi-a adus aminte de o propunere pe care am vrut mai de mult să o fac Patriarhiei Române și care mi-a fost inspirată de exemplul bisericilor scoțiene. Multe dintre acestea dețin stocuri de alimente nealterabile, apă potabilă, medicamente esențiale, pături, saltele și corturi de campanie, pe care sînt gata să le pună la dispoziția populației în orice situație de necesitate. Nu mai spun că asta se întâmplă într-o țară în care administrațiile locale sînt de regulă foarte bine pregătite pentru a interveni și singure în cazul unui dezastru.

Propunerea pe care îndrăznesc să o fac Patriarhiei este de a cere bisericilor mai mari, inclusiv mânăstirilor, mai ales celor de pe raza orașelor, să-și facă astfel de stocuri de prim-ajutor, pe care să le pună la dispoziția oamenilor în eventualitatea unui cutremur puternic care ar lăsa mii de oameni în stradă. Echipe de voluntari (mă gândesc mai ales la tinerii din biserici) ar putea fi instruite din timp cum să acționeze într-o situație de acest fel. Stocurile de alimente pe cale să expire pot fi donate periodic pentru masa săracilor, iar din saltele și pături, ca să nu stea degeaba, se poate încropi, cu puțină bunăvoință și cu concursul unor voluntari, un adăpost de noapte pentru oamenii străzii, în anexele bisericilor și mânăstirilor de oraș. (În orașele scoțiene sînt biserici care, în lunile de iarnă, se transformă pe timp de noapte în adăposturi temporare pentru oamenii străzii.)

Poate e bine ca această pregătire de care vorbesc să fie făcută în colaborare cu Departamentul General pentru Situații de Urgență. Dar o formalitate nu este neapărat necesară. Iar preoții din parohii, la urma urmei, pot să facă și singuri ceea ce este de făcut, nu e cazul să aștepte pentru asta o decizie pe cale ierarhică.

Un cutremur major este o amenințare reală pentru țara noastră și trebuie să fim inconștienți ca să-l așteptăm cu mâinile în sân. Desigur, Biserica nu poate consolida blocurile și nici suplimenta numărul echipajelor specializate de intervenție, dar pregătirea pentru urmările unui cutremur nu se rezumă la atât. Nu știu cât de bine pregătite sînt administrațiile locale pentru a face față acestor urmări (mai degrabă prost, din ce înțeleg chiar din comunicatele IGSU), dar în mod cert Biserica are resurse, și umane și materiale, pentru a iniția și gestiona la nivelul și cu mijloacele instituției un program de acest fel. Nu are obligația, desigur, dar are datoria.

Advertisements
This entry was posted in Jurnal scoțian. Bookmark the permalink.

11 Responses to o propunere pentru Patriarhia Română

  1. Lucian Postu says:

    Of, multe aş mai zice, broathere Florin. Da’ e mare umbra de la catedrala-mall bucureşteană, aşa că mă lăs păgubaş.

  2. Bogdan says:

    Dragule, nu te mai tot lua după toți păcălicii care cred că o serie de seisme minore anunță unul major. Gîndește-te la următoarea analogie, foarte apropiată de realitate: ai un plan înclinat format dintr-un lemn neșlefuit și o bucată de lemn care abia stă pe acel plan. Fiecare mică mișcare pe care o face în alunecarea sa la vale e un cutremur. Dacă bucata de lemn stă mai mult timp pe loc înainte ca fibrele să „sară” una peste alta (cele ale planului înclinat și cele ale lemnului în alunecare), atunci cînd va aluneca din nou o va face cu mai multă putere. Dar cînd alunecă des, acele alunecări sînt mici ca amplitudine.

    Același efect e și cu cutremurele. Ele sînt determinate, în Vrancea, de alunecarea unei plăci tectonice (a Moldovei) sub o alta (pe care e Transilvania). Alunecarea e extrem de lentă și discontinuă. Presiunea dintre cele două plăci crește lent dar continuu și cutremurele sînt generate de momentele cînd acea presiune e eliberată printr-o mișcare bruscă de reașezare a plăcilor. Asta se întîmplă la o adîncime între 80 și 130 km. Atîta timp cît presiunea acumulată e eliberată prin cutremure mici, NU VA AVEA CUM SĂ APARĂ UN CUTREMUR MARE. Cutremurul major apare doar atunci cînd o perioadă lungă de timp presiunea se acumulează FĂRĂ a fi eliberată de seisme minore.

    Deci cîtă vreme apar cutremure de 3, 4 pe scara Richter, care sînt imposibil de sesizat de oameni, sîntem în siguranță. Vezi acest site: http://www.infp.ro unde poți vedea frecvența acestor seisme. Dacă trec 10 ani fără vreun seism de acest gen, abia atunci ne putem aștepta la ceva de genul 1977 sau mai rău. Deocamdată… relax.

    • Ioan-Florin says:

      31 martie 1901, 7,2 Mw
      6 octombrie 1908, 7,1 Mw
      10 noiembrie 1940, 7,4 Mw
      4 martie 1977, 7,2 Mw
      30 august 1986, 7,1 Mw
      30 mai 1990, 7 Mw
      …. (https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_cutremure_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia)

      Nu înțeleg ce vreți.

    • andrumatei2 says:

      Cred că explicația lui Bogdan privind tectonica plăcilor este pertinentă și are sens chiar și pentru un neinițiat în ale fizicii precum mă simt. Dar văd în îndemnul părintelui ceva mai larg, dar tot cu potențial seismic: implicarea BOR în ajutorarea nevoiașilor, a oamenilor străzii, chiar și (respectiv „mai ales”) în absența unui cutremur. Acel ajutor acordat „celor mai mici și nevoiași dintre voi”. Nu știu însă dacă BOR, ca instituție, este pregătită pentru idealurile ordinelor călugărilor cerșetori înființate de la Sfântul Francisc încoace. Este unul dintre lucrurile pe care îmi „permit” să le arunc ca reproș Bisericii noastre… fără ca eu, personal, să fi făcut vreodată ceva pentru un aproape de-al meu, nevoiaș. Sunt și eu doar un ipocrit, la urma urmei. Probabil că, dacă aș fi făcut-o (să ajut pe alții), nu aș mai fi avut timpul să reproșez altora că nu o fac ei.

  3. DanutM says:

    Reblogged this on Persona and commented:
    Iata o propunere de bun simt, pe care ar putea-o urma si celelalte biserici de la noi. World Vision, care are o experienta internationala uriasa in materie de asistenta umanitara de urgenta, ar putea da o mina de ajutor in formare.

  4. Andrei says:

    Unii spun ca si forajele pentru identificarea gazelor de sist ar provoca mici cutremure si ca acest lucru e cumva documentat pentru Statele Unite ale Americii. O fi asa sau nu, habar n-am!

    • Cristian Ioan says:

      Propunerea parintelui este excelenta, indiferent de cutremure!
      Nu stiu ca forajele de PROSPECTARE sa provoace seisme, dar sigur injectarea de apa sub presiune la adancime mare genereaza mici cutremure, in zone in care nu fusesera niciodata seisme! acestea sunt superficiale, nu se resimt la distamta, dar LOCAL pot fi importante. Insa seismul de Vrancea afecteaza o arie considerabila, ce depaseste suprafata tarii noastre …

  5. mihaela iacovache says:

    In urma cu vreo doua luni a luat foc un bloc din Iasi. Cativa locatari au murit ,ceilalti au ramas in strada . Am citi comentariul unuia dintre locatari ,un actor care joaca si in las Fierbinti,parca. El remaraca faptul ca oamenii au fost ajutati de biserica …catolica . Parohia ortodoxa de care apartineau nu a dat nici un semn 😦

    • Ioan-Florin says:

      Un exemplu nu e un argument pentru o judecată de ansamblu. Așa și eu vă pot spune că preotul de la Maternitatea Cuza Vodă din Iași a îmbrăcat, echipat și trimis la școală vreo 200 de copii săraci, toamna asta.

  6. MariS says:

    Da, bună idee. Ea ar împlini şi “canonul” dat nouă chiar de Domnul: să dăm un pahar cu apă celui setos, un blid de mâncare celui flămând, o haină celui gol, etc. Sigur, “canonul” se poate împlini şi personal, dar câţi dintre noi îşi mai rezervă timp şi pentru acesta când au atâtea alte “canoane” zilnice de făcut?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s