jurnal scoțian. o mie de cocori albi

prietenilor mei Roxana și Răzvan

Unul dintre ultimele gânduri ale acestui an îl împart cu amintirea și muzica marelui bariton rus Dmitri Hvorostovski, de la a cărui moarte atât de grăbită (pe 22 noiembrie, după ce abia împlinise 55 de ani) s-au făcut ieri 40 de zile. Dumnezeu să-l odihnească! În popor se spune că, după moarte, sufletul omului este purtat de îngeri timp de 40 de zile, prin toate locurile pe unde a umblat pe pământ, până când revine la locul nașterii sale, de unde urmează înălțarea sa la cer și judecata. E frumoasă această tradiție, care ne amintește că judecata se va face după toate urmele pe care le-am lăsat prin această lume. Dacă e așa, înseamnă că în aceste 40 de zile sufletul lui Dmitri Hvorostovski a făcut ocolul pământului și a urcat iarăși pe toate marile scene ale Operelor din lume, până să se întoarcă la locul nașterii sale, la Krasnoiarsk, în Siberia. Avea o voce cu inflexiuni excepționale, de bari-tenor, cum spun specialiștii, puternică, impunătoare și totuși caldă, plină de tandrețe și eleganță, o „voce rusească”. În plus, era și un bărbat frumos, o cruce de om, cum se zice la noi (și tare-mi place vorba asta, pentru că parcă spiritualizează frumusețea și voinicia unui bărbat).

Dar ce vreau să zic. Am nimerit ieri pe o secvență impresionantă de la funeraliile sale, în care publicul aplaudă minute în șir sicriul depus pe scena Conservatorului din Moscova, pe fondul muzical al celebrului șlagăr rusesc „Cocorii” (Журавли), în interpretarea lui Hvorostovski, desigur. Cântecul (apărut prin 1970) e despre soldații care mor în război, dar nu rămân sub pământ, ci se prefac în cocori albi care zboară spre alte zări. La prima vedere, pare puțin ciudată alegerea unui cântec de război, să zicem, pentru funeraliile unui cântăreț de operă. Dar Hvorostovski iubea mult acest șlagăr și aproape că nu era spectacol în Rusia în care să nu-l cânte.

Versurile cântecului aparțin unui poet din Daghestan, Rasul Gamzatov, și sunt inspirate, de fapt, de o tradiție japoneză după care cocorii, păsări mistice, duc pe aripile lor sufletele morților, dar poartă și rugăciunile celor vii. Cel care reușea să împăturească 1000 de cocori de hârtie (după tehnica origami) primea de la zei împlinirea unei dorințe, care putea fi chiar viața sa.

Într-un interviu mai vechi, cu mulți ani înainte de a se îmbolnăvi, poate chiar și înainte de a se fi gândit vreodată la propria sa moarte, Hvorostovski explica acest simbolism al cocorilor și obsesia lui pentru cântecul rusesc care, astfel, deși este considerat cel mai celebru cântec despre războiul al doilea mondial, nu este doar despre soldați, ci despre fiecare dintre noi: „În șirul de cocori mai este un loc / Poate este chiar locul meu…”.

Oare noi vom avea timp să împăturim cei 1000 de cocori?

https://www.youtube.com/watch?v=JXXvL80Mpv0

Advertisements
This entry was posted in Jurnal scoțian. Bookmark the permalink.

18 Responses to jurnal scoțian. o mie de cocori albi

  1. valentin nicolae says:

    Da , a fost in mare artist , o voce care m-a impresioant la fiecare auditie. I

  2. Lu says:

    Împături-voi un cocor alb până anul se duce.

  3. Ina says:

    daca mosNiculae nu mi-a gasit ghetele, daca mos Craciun a uitat adresa din Paris , na mos Gerila azi mi-a facut un cadou…. Ce bun e internetul. La Biserica ruseasca din Paris daca-ti vine a plange, ai tot spatiul ca Rusia-i mare………

  4. Ciprian says:

    Multumesc părinte pentru fiecare gand împărtășit. La mulți ani in pace si bucurie !
    ” Cuvintele pe care nu le-am spus
    Sunt tot atâtea trepte de tăcere
    Adânc în mine, mai adânc m-am dus,
    Acolo unde orice vorbă piere.

    De-acolo din limanul necuprins
    Din lumea fără mal a nerostirii,
    Pe treptele tăcerii s-au prelins
    Din ascunziș, luminile Iubirii.” fragment din Tăcere de Zorica Latcu

  5. Daniel says:

    Voi impături un cocor alb și pentru tine.

  6. Lucian Postu says:

    Sorry / izvinite / pardon / scuzați, da’ nu pot să nu mă întreb : ce-ar fi fost dacă nu cînta un tenor rus un cîntec al Armatei Roșii a lui Stalin, ci un tenor german – un cîntec al Wehrmacht-ului lui Hitler ? Știu, pare off topic, sau cum se mai zice. Dar poate că nu e.

    • Ioan-Florin says:

      🙂 eu ascult și „Lili Marleen”, să știi, dar nu era acuma momentul.

      • Lucian Postu says:

        Hm. Niciodată nu-i. Nici în vremea lui rabi Ieșua nu era, nici acum.

        • Ioan-Florin says:

          Lucian, „Cocorii” nu-i un cântec al armatei „lui Stalin”. Am spus și în text, a fost compus prin anii 70. Sau copiilor li s-au strepezit dinții pentru că părinții lor au mâncat aguridă??

          • Lucian Postu says:

            😊 . E al armatei lui Stalin, fiindcă face parte din cultul războiului dus de armata lui Stalin. Sau nu ?

          • Lucian Postu says:

            În cazul mîncătorilor de oameni, milioane de oameni, copiii care își glorifică părinții sînt complici post factum.

          • Dan Bors says:

            Dragul meu fost camarad de gazetărie, Lucian tușează, dar nu fără motiv. Nu muzica și mesajul în sinele lor ar tușa, ci cum toate astea ar leza simțămâmtul ascultătorului român când aude un cântec patriotic rus. Cu toate condiționările lui optative formate de un sistem educațional competent evaluativ. Și-n afară de asta, zic și eu ” să ne mântuim împreună, părinte”.

  7. Cristina says:

    Imi place sa cred ca nu e cu nimic mai prejos ca ne atingeti sufletele si ca de fapt e ca si cand ati fi facut un cocor…fiecare suflet atins e ca un cocor de hartie…”La multi ani!” dv., familiei dv. de acasa si comunitatii de acolo!

  8. Mara M says:

    Acum imi dau seama,ca si simbol cocorul este ,,o pasare de putere,, ca sa duci pe aripi in inalt,suflete,trebue sa ai forta spirituala!Nu suntem in stare noi oamenii sa ne ducem sufletele si poate cocorul.O fi stiind poetul ce spune..La multi ani cu veselie,bucurii,fericire,implniri si pace sufleteasca si un an cum vi-l doriti dvs.!!!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s