auzul lui Dumnezeu

Din Canonul cel Mare, care se citește zilele acestea în biserici, începutul unui „irmos” foarte cunoscut: „Auzit-am, Doamne, auzul Tău și m-am temut…”. Adică, „am auzit vestea despre Tine”, asta vrea să spună. Dar în cărțile de cult a rămas traducerea veche, preluată din Biblia de la 1688, unde „auz” însemna și „veste” (un calc după gr. akoé; plus că traducătorului îi reușise și asonanța din original: eisakékoa tèn akoén su, „auzit-am auzul tău”). Numai că cele două substantive nu mai sunt astăzi deloc sinonime, iar traducerea a rămas aceeași în cărțile de cult (pe unde m-am uitat eu). Mă întreb ce mai înțeleg oamenii din ea… Cum să auzi auzul lui Dumnezeu? Ca dovadă că nici măcar unii teologi n-o mai înțeleg e însuși faptul că o „corectează” în alte locuri după capul lor: „Auzit-am, Doamne, glasul tău…” Dacă nu-i „auz”, e „glas”, nu-i așa?, ce poate să fie altceva.

De fapt, mă întreb, ce mai înțelege cititorul de azi al Bibliei din toată profeția, pentru că fragmentul „Auzit-am, Doamne, auzul Tău și m-am temut…” e un vers din cartea profetului Avacum (3,1). E una dintre cele mai impresionante profeții mesianice din Vechiul Testament. Profetul aude o „veste despre Domnul” (evanghelia) și se „înfricoșează”, pentru că așa ceva era chiar nemaiauzit (întruparea lui Dumnezeu, nașterea). Apoi ia seama la „lucrurile” care se vor întâmpla (răstignirea și învierea) și se umple de „uimire” (extaz mistic, iar nu „frică”, așa cum e tradus uneori). Domnul se va face cunoscut „între două făpturi” (Fiul și Duhul Sfânt), apoi, la „apropierea anilor” (sfârșitul lumii), va fi „re-cunoscut”, iar în „[ziua] mâniei” (Judecata) își va arăta din nou „mila”. Toate cuvintele pe care le-am pus între ghilimele se regăsesc în profeția lui Avacum, pe care iat-o mai departe într-o traducere literală după Septuaginta (textul canonic al Bisericii Ortodoxe):

„Doamne, auzit-am vestea Ta și m-am înspăimântat! Înțeles-am lucrurile Tale și m-am umplut de uimire! Între două făpturi Te vei face cunoscut. Când se vor fi apropiat anii, Te vei lăsa recunoscut. Când va veni clipa, Te vei face arătat. Când se va tulbura sufletul meu în [ziua] mâniei, Îți vei aduce aminte de milă. Dumnezeu va veni de la miazăzi, și Cel Sfânt, din muntele cu umbră deasă.”

Acest „munte cu umbră deasă” este peste tot la Sfinții Părinți o imagine alegorică a Fecioarei Maria („umbra deasă” e taina nașterii lui Iisus). O să găsiți aproape aceeași traducere de mai sus în oricare dintre versiunile vechi românești în care veți căuta: Biblia de la 1688, cea de la Blaj (1795), cea a Sfântului Sinod de la 1914, inclusiv în versiunea Anania care a urmat aici Septuaginta.

Dar ca să vedeți cât de mult ne-am îndepărtat de Biblia Părinților, iată și traducerea de azi a Bibliei sinodale – și căutați să mai găsiți în text ceva din profeția mesianică a lui Avacum: „Doamne, auzit-am de faima Ta și m-am temut de punerile Tale la cale, Dumnezeu! Fă să trăiască, în cursul anilor, lucrarea Ta și, în trecerea vremii, fă-o să fie cunoscută! Dar, întru mânia Ta, adu-ți aminte că ești și milostiv! Dumnezeu vine din Teman și Cel Sfânt, din muntele Paran!”.

Nu e prima dată când scriu despre greșelile din Biblia sinodală. Au făcut-o și alții, de ani de zile, dar de la o ediție la alta nu se schimbă nimic. Când se va termina catedrala neamului, poate o să găsească Sfântul Sinod timpul și resursele pentru o traducere nouă și bună a Bibliei, ca să avem ce citi în catedrală fără a supăra auzul lui Dumnezeu.

Advertisements
This entry was posted in Jurnal scoțian. Bookmark the permalink.

13 Responses to auzul lui Dumnezeu

  1. Alvaro Liniers Portillo says:

    Ce bine ce oricum si oricând ne vorbește Duhul Sfânt din meritele Fiul lui Dumnezeu. Dar ajuta si mult studiile dv.

  2. Elena says:

    Limbajul psalmilor nu vi se pare greu de inteles si mult prea arhaic? Citind psalmii in engleza sau germana eu am priceput mult mai mult decat citindu-i in romana.

    • Ioan-Florin says:

      Dați-mi vă rog câteva exemple.

      • Elena says:

        Din psalmul 50 :

        Romana: Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
        Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
        (Cine mai vorbeste in ziua de azi asa?
        Engleza: Create in me a clean heart, O God; and renew a right spirit within me.
        Cast me not away from thy presence; and take not thy holy spirit from me.

  3. evghenios88 says:

    Pe lângă Catedrala Mân(t)uirii Neamului e nevoie de o Academie Teologică de elită și nu alte secții de studii teologice doctorale a căror eficiență e mai mult decât discutabilă. O instituție elitistă (ferm distanțată de oportunismul academic autohton) dublată de o bibliotecă reper, cu rafturi interminabile și bibliotecari pasionați și plătiți onorabil. Altfel, teologia românească riscă să devină știință de carte occidentală tradusă la Sibiu, iar cei mai avizați cunoscători ai Ortodoxiei să nu fie ortodocși.

  4. Mulțumim pentru lămurirea irmosului. Tot aici, (cel puțin în catavasierul pe note) apare sintagma “că erai să te naști din Fecioară…” iar cineva a corectat “că vrei să te naști din Fecioară”. Cum ar fi corect?

    • Ioan-Florin says:

      Traducerea consacrată este „aveai să te naști din Fecioara” și este foarte potrivită, pentru că e vorba de o profeție și de timpul ei viitor, exprimat aici prin perifraza „aveai să”. Deci nu „erai să” (care în vorbirea curentă exprimă mai degrabă o acțiune nerealizată!), cu atât mai puțin „vrei să”. (Mi-am amintit acum că mi-ați scris și un email, mai demult. Iertare că n-am răspuns încă, am s-o fac cât de repede!)

  5. Viorica says:

    Multumesc pentru lamuriri! Am cumparat acum cateva zile o Psaltire editata sub indrumarea Prea Fericitului Daniel, Psaltire unde foarte multi psalmi sund modificati. Exemplu:psalmul 50 “spala-ma de faradelegea mea” a fost inlocuit cu “spala_ma intru totul de faradelegea mea”; psalmul 90, 142; 16;30 si altele cu mult mai multe modificari. Am comparat cu psalmii din Biblia editata in 1982, cu cei din Biblia in engleza si psalmii din alte pslatiri si toti erau la fel, mai putin cei din “noua” psaltire. Ce sa mai inteleg!? Cand am dat telefon , am avut o surpriza colosala, cand la celalalt capat al telefonului mi-a raspuns un “domn” care nu vorbea corect romaneste , dar mi-a sugerat sa ma adresez direct prea fericitului punct.

    • Ioan-Florin says:

      Poate ați greșit numărul de telefon și cineva v-a făcut o farsă. Mă îndoiesc total că la telefoanele Patriarhiei răspund domni care nu vorbesc „corect românește”. În privința Ps 50, fragmentul de care spuneți n-a fost niciodată „spală-mă de fărădelegea mea”, ci „mai vârtos (pleion) mă spală de fărădelegea mea” – asta este versiunea tradițională, „mai vârtos”, adică „mai mult” sau „mai din plin”.
      Verificarea unei traduceri se face în primul rând la textul sursă, nu prin comparații cu alte traduceri.

  6. Ilie George says:

    Bravo, Ioan! Mai asteptam si alte lamuriri…Se pot primi pe mail? P. Ilie

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s