sărăcie, meserie

Duminica aceasta se vor citi în biserici „Fericirile” și mă gândesc că trebuie spuse câteva lucruri despre expresia „săraci cu duhul”. Un destin tare nefericit a avut vorba asta: mai întâi, oamenii n-au înțeles-o, apoi și-au închipuit că e vorba de „proști”, până ce-au fost atât de convinși încât tot ei au început să strâmbe din nas, ia te uită, Biblia îi fericește pe proști.

Trei lucruri însă pot lămuri această neînțelegere. În primul rând, expresia „săraci cu duhul” (ptochoí tõ pneúmati) apare numai în Evanghelie, este o creație a Evangheliei, așadar în toată istoria limbii grecești ea n-a fost cunoscută și n-a fost utilizată nici măcar o singură dată cu sensul de „proști”. Cine nu mă crede, să ia la rând lexicoanele de greacă veche, i le pun la dispoziție.

În al doilea rând, cuvântul „sărac” (ptochós) nu însemna „lipsit de ceva anume”, sau „în cantitate mică, insuficientă” (pentru care greaca veche avea alte cuvinte, pénes și penía), ci mai exact „cerșetor”, adică acea stare de sărăcie în care aștepți un ajutor de undeva și depinzi de el – conotația de „dependență” e fundamentală în acest termen.

În sfârșit, pentru lumea veche iudaică „spiritul” / „duhul” nu măsura o cantitate de inteligență, gândire, istețime etc., așa cum înseamnă pentru lumea de astăzi, ci era însăși principiul de viață primit de la Dumnezeu, cum spune profetul Zaharia: „Domnul zidește duhul omului înlăuntrul său” (12,1), sau Iov: „Purtarea Ta de grijă ține viu duhul meu” (10,12).

În concluzie, a fi „sărac cu duhul” înseamnă starea în care aștepți și ceri (cerșești) ca Domnul să zidească mai departe spiritul tău, să-l țină viu, să-i dăruiască har, virtuți, cunoașteri, bucurii, iluminări, într-un cuvânt toate darurile Duhului Sfânt. Altfel spus, starea de grație în care „știi că nu știi nimic” și refuzi cuminte orice închipuire înaltă despre spiritul tău, lucru care, în ochii lumii, pe alții i-a făcut cei mai mari filosofi, dar pe cei care cred în Biblie îi coboară între „proști”.

Împărăția cerurilor, asta spune Hristos, va fi a celor care se simt săraci după ea și o cerșesc, nu a celor care se consideră „bogați cu duhul” și care cred că nu mai au de primit nimic.

Dar apropo de această discuție, e foarte interesantă imaginea despre „sărac” și „sărăcie” la români, așa cum apare ea în evoluția limbii noastre.

Sărac și sărman sunt împrumuturi de origine slavonă, prin intermediul limbii bulgare, ambele provenind prin forme intermediare din vechiul slavon sirota, „orfan”. Expresia „tatăl siracilor” din vechile psaltiri românești (Ps 67,5) traducea expresia slavonă corespondentă oteț sirychǔ și însemna „tatăl orfanilor”. Acest sens de bază s-a păstrat multă vreme în limbă, iar în textele vechi întâlnim adesea expresii precum „sărac de tată”, „sărman de părinți”, „a se sărăci” (a rămâne orfan) sau, în general, „a rămâne sărac (de cineva)” („săraci de Dascălul lor cel dulce și bun”, spune Dosoftei despre ucenicii Domnului). Pe la sfârșitul secolului 17, despre un copil care nu avea tată se putea încă spune că era „făcut din sărăcie”, adică era orfan (toate exemplele sunt din DLR, Dicționarul Academiei Române).

Dar dacă nu eram „săraci” și „sărmani” din slavonă, în sensul de azi al cuvintelor, atunci cum eram în limba veche? Eram mișei și meáseri, din latină. Cuvântul mișel nu avea sensul peiorativ de astăzi, ci însemna pur și simplu „sărac”. În prima traducere românească a Evangheliei (cca 1551), celebra expresie „săraci cu duhul” este redată „mișeii duhului”, iar în secolul 17 Dosoftei încă mai spunea „haine mișeale”, adică haine sărăcăcioase, zdrențe. Abia de prin secolul 18 cuvântul tinde să fie folosit tot mai mult cu sensul de „ticălos”, „netrebnic”.

Cât despre celălalt vechi cuvânt pentru „sărac”, meáser, din lat. miser, Coresi îl preferă pentru traducerea expresiei „săraci cu duhul”, în Tetraevanghelul său: „fericați measerii cu sufletul”. „Mizer” a venit în limba noastră cu o familie lexicală de toată frumusețea: meserătate, „sărăcie”; mesereáre, „milă”, „îndurare”, pe care îl recunoaștem, desigur, din celebrul stih din Psalmul 50, „Miserere mei, Deus, secundum misericordiam Tuam”; a meseri, „a sărăci” („Bogații meseriră și flămânziră”); și, de unde nu te-ai aștepta, … meserie. Exact! De la mesereare, „milă”, „bunăvoință”, căci pe vremea aceea „meseria” nu era scoasă la concurs, ci era o slujbă dobândită prin „mila” vreunui ispravnic. Pe care dacă mai apoi îl supărai cu ceva, pățeai cum se spune în Pravila lui Vasile Lupu, glava 77: „rogu-te să scoți pre cutarele den cutare mesereare”. Uite cum se dovedește încă o dată că nu noi vorbim limba, ci limba ne vorbește pe noi, chiar și după 300 de ani.

„REFLÉXIE, reflexii, s. f.1. Fenomen de reîntoarcere parțială a luminii”. Fotografie de ANDI SPOT

Advertisements
This entry was posted in Jurnal scoțian. Bookmark the permalink.

20 Responses to sărăcie, meserie

  1. Alvaro Liniers Portillo says:

    Fericiti cei milostiv pentru că ei vor avea parte de milostivirea.

  2. mihaela iacovache says:

    Multumesc ,parinte . Postarile dumneavoastra sunt un prilej de desfatare spirituala si inetelectuala . Doamne ajuta!

  3. Cristina says:

    Mereu invat cate ceva, citindu-va. Multumesc, parinte!

  4. Lucian Postu says:

    Bre, padre Florine, dacî ai mînui șî ghișiu’ printri negustorii cu engolpion cum mînui condeiu’ întri filolojii cu parapon … ghini ar mai hi .

    • Ion BOBIA says:

      Frumoasa, interesanta spunere, domnule Lucian! Nu s-ar putea ajusta putin fondul, intelesul, pentru a-l curata de un posibil echivoc, neriscand asupra frumusetei formei? Ca daca nu, e bine si asa!

  5. arakelian says:

    si am mai invatat ceva Parinte.
    Multumesc.

  6. Mihai-Radu says:

    Sărac în roada duhului

  7. Crăciun Irinel says:

    Ce frumos, ce bogat text!

  8. Bogdan says:

    Minunat, Parinte! Felicitari! Sunt si eu preot in diaspora ca si dumneavoastra si am putin timp pentru studiu asa ca postarile dumneavoastra sunt o mare, mare bucurie pentru mine. Doamne ajuta!

  9. Cătălina says:

    Nu intenționați să mai publicați un volum la Polirom, cu articolele pe care le-ați scris în ultima vreme şi cu cele pe care le veți mai scrie? 🙂

  10. Constantin Petrea says:

    Minunat și lămuritor!

  11. Cuvant inainte despre rostirea romaneasca — Constantin Noica.
    Acolo am gasit primele eseuri despre istoria si intelesurile cuvintelor.
    Foarte interesant

  12. hmilaur says:

    As dori sa intreb care traducere e mai corecta “saraci cu duhul” sau “saraci in duhul” cum apare in alte traduceri?
    Multumesc pentru articol. Ma ajuta sufleteste.
    Doamne ajuta!

    • Ioan-Florin says:

      Ambele variante sunt corecte. Ca să simplific explicațiile, am să vă dau un exemplu paralel, tot din Noul Testament, din 1 Cor 7,34: „(ca femeia să fie) sfântă cu trupul și cu duhul”. Cuvintele „trupul” și „duhul” sunt în același caz (dativul locativ) ca „duhul” din expresia „săraci cu duhul”. Ele pot fi traduse în ambele moduri: „sfântă în trup și în duh”, sau „sfântă cu trupul și cu duhul”.

  13. p. Constantin says:

    Felicitari pentru cuvant ! Ca de obicei interesant si folositor.
    As dori sa adaug informatia ca expresia “saraci cu duhul” apare mai intai in limba ebraica (veanavim ruah), de unde cred eu este preluata in greaca prin Evanghelia dupa Matei 5,3a. Astfel, o regasim in manuscrisele de la Qumran in 1QHa VI,3 (aici textul comporta o beatitudine la inceputul fragmentului si doua expresii familiare Fericirilor neotestamentare, “cei ce iubesc mila” si respectiv “facatorii de pace”); 4Q491 VIII, 1, 5; 1QM XIV, 7, cu un sens diferit in 4Q521 2 II 6a si inca de doua ori in forma inversata in 1QS III 8 et IV 3.
    p. Constantin Belgia

  14. Laurentiu says:

    Multumesc! Stiu ca prepozitiile acestea au creat anumite dispute teologice. Cum e si: “a fi botezat cu Duhul” sau “a fi botezat in Duhul”. In limba romana apar anumite nuante. Ca si cu “in” si “intru”.
    Doamne ajuta!

  15. Vi Elena says:

    Multumesc din suflet! In sfârşit, o explicaţie temeinică! Doamne, in ce intuneric traim, dacă nu avem adevaraţi cunoscători care sa ne lumineze!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s