nimic nu există până nu-i spus

Din evanghelia de mâine, a Bunei Vestiri, un exemplu de traducere expeditivă, superficială, nedemnă de rafinamentul logosului: „Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință” (Lc 1,37). Ceea ce Biblia sinodală traduce aici prin „nimic” este de fapt grecescul rhẽma, „vorbă”, „enunț”, „afirmație”, „cuvântul rostit”.

O traducere exactă a versetului este aceasta: „Căci nicio vorbă nu va fi lipsită de putere de la Dumnezeu.” Sau cu un pic de grijă la stil:

„Nimic din ce-i spus nu va fi lipsit de puterea lui Dumnezeu.”

De ce-i important în traducere acest „cuvânt spus” este evident din context. Fecioara Maria se întreba cum îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu de vreme ce nu cunoaște bărbat. Îngerul îi descoperă că aceasta se va întâmpla prin coborârea Duhului Sfânt și cu puterea Tatălui, apoi îi amintește că și Elisabeta „cea numită stearpă” era însărcinată în luna a șasea.

Elisabetei i se spune că va naște, deși este bătrână și stearpă, Fecioarei i se spune că va naște, deși nu știe de bărbat. Însă totul este rhẽma toũ Theoũ, „spusa lui Dumnezeu”.  Și, desigur,  „nimic din ce-i spus nu va fi lipsit de puterea lui Dumnezeu”.

Ca dovadă că Fecioara acum înțelege, crede și-i răspunde cu același cuvânt: „Fie mie după cuvântul spus (rhẽma) de tine!”

Tâlcurile Bibliei se cheamă unele pe altele și când sunt rostite la 2000 de ani distanță. La stejarul de la Mamvri, Avraam aude de la îngerul Domnului aceleași cuvinte: „Și El a spus: Sarra va avea un fiu!” (Gen 18,10). Sarra a râs în inima ei: sunt bătrână, și Avraam e bătrân, cum să mai am un fiu? Dar îngerul Domnului îi răspunde: „Ce s-a spus (rhẽma) nu va fi lipsit de puterea lui Dumnezeu” (18,14).

Nimic nu există până nu-i spus, iar dacă e spus cu puterea lui Dumnezeu naște fii și din fecioară, și din stearpă.

„Facerea”, în traducerea lui Nicolae Milescu (prima traducere după Septuaginta în limba română și totodată prima într-o limbă modernă). Fragment din Manuscrisul 45 BAR filiala Cluj (sec. 17) la editarea și comentarea căruia am contribuit în cadrul proiectului Biblia 1688. Mânuța roșie de pe margine e un semn din „aparatul critic” al manuscrisului și înseamnă: „unde vei vedea această mână, mari răspunsuri de Hristos arată”.

Advertisements
This entry was posted in Jurnal scoțian. Bookmark the permalink.

11 Responses to nimic nu există până nu-i spus

  1. Vaisamar says:

    Un comentariu mai tehnic (cu scuzele de rigoare că deturnez discuția spre chestiuni mai „uscate”).

    La originea acestui „nimic” pare să fi stat versiunea lui Segond, despre care știm că a influențat în niște privințe versiunea sinodală (Alex Mihăilă a publicat recent un articol în care arată că împărțirea unor versete din VT urmează Segond).

    Galaction (1939) zice așa: „Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință”. Aceeași formulare o avem și în NT 1951 (Galaction revizuit), care stă la baza NT din sinodalele publicate ulterior.

    A se vedea Segond: „Car rien n’est impossible à Dieu.”

    La Nicodim Munteanu (1944) găsim „că la Dumnezeu niciun lucru nu este cu neputință”.

    Noi, în versiunea Cornilescu revizuită, avem „Căci niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este fără putere.”

    Ecoul din Geneza 18 în Luca 1 este indubitabil, dar observ că avem o folosire ușor diferită a prepoziției (παρὰ τῷ θεῷ în Gen. 18:14 vs. παρὰ τοῦ θεοῦ în Lk. 1:37).

    Mi se pare că sintactic ar fi mai potrivit să înțelegem πᾶν ῥῆμα παρὰ τοῦ θεοῦ, nu „puterea lui Dumnezeu” ca în versiunea propusă în postare.

    Oricum, tind să cred că Luca are sensuri distincte pentru para + G, respectiv para + D (și nu le amestecă). Un exemplu de para + D („la oameni”, „la Dumnezeu”).

    ὁ δὲ εἶπεν· τὰ ἀδύνατα παρὰ ἀνθρώποις δυνατὰ παρὰ τῷ θεῷ ἐστιν. (Lk. 18:27)

  2. mihaela iacovache says:

    Multumesc ,parinte. Doamne ajuta si Dumnezeu sa ne ajute sa ne folosim bine cuvintele ,intr-o lume in care cuvantul este devalorizat si murdarit !

  3. vax-albina says:

    Îmi e jenă să scriu public îndoiala mea. ”Dust to dust, ashes to ashes” din “Earth to earth, ashes to ashes, dust to dust,” phrase from the funeral service in the Book of Common Prayer”. Sigur nu se greșește interzicând incinerarea? Cum și de când și de ce? Sufletul lui Andrei Gheorghe va fi iertat?

    • Mihai-Radu Onofreiciuc says:

      Faptul că o dată și o dată
      o să mori nu înseamnă să grăbești tu moartea.
      Faptul că o dată și o dată o să ajungi praf și cenușă, nu înseamna să te grăbești să te faci praf și cenușă.

    • agnesD says:

      Da, va fi iertat. Sau nu, daca Dumnezeu asa decide. Ideea ca anumite practici, interdictii si decizii ale unei biserici ori alteia, la un moment ori altul al istoriei, ar avea puterea de a-L influenta pe Însusi Bunul Dumnezeu este total si perfect absurda. Cum îsi poate închipui cineva ca felul în care a murit un om, spovedit/nespovedit, cu sau fara lumânare, înmormântat ori incinerat… etc, poate determina soarta lui în vesnicie ?

      • Mihai-Radu says:

        Contează alegerile pe care le facem pentru noi, pentru alții.
        Contează rugăciunile care le facem pentru cei adormiți.
        Contează dezlegările pe care le fac preoții cu puterea lui Dumnezeu, putere pe care preotul nu poate să o folosească pentru sine însuși, ci e dată pentru a fi utilă celor care vin să ceară dezlegările de la preot.

      • vax-albina says:

        @agnesD. Vă mulțumesc. Cred.

  4. Foarte interesant! Cu această corectură se lămurește și un cuvânt la Buna-Vestire al Sfântului Nicolae Velimirovici (în Proloagele de la Ohrida) unde tâlcuiește tocmai versetul “că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință” (în traducerea în varianta românească; am încercat să găsesc varianta în lb engleză dar n-am reușit).
    Talcuirea pune accent pe cuvântul lui Dumnezeu: “Tot ce a voit Dumnezeu să fie şi a zis să fie neapărat a fost, şi nu s-a putut să nu fie, căci cuvîntul lui Dumnezeu este irezistibil şi creator”.

  5. Constantin says:

    NT BALGRAD (1648): “că la Dumnezău nu e neci un cuvînt să nu să poată”.

    Sau in BSERBAN (1688), absolut superb: “că la Dumnezău nu va neputința tot cuvîntul”.
    Ideea de la 1688, efortul lor de forma acest “nu va neputința” – imi da fiori de placere.

  6. A M says:

    Blagosloviti, parinte!
    Cumva nu in sfera temei, va rog sa-mi precizatia si mie pronuntia corecta (cum cade accentul) a urmatoarelor cuvinte: Golgota, Baraba, David, Zosima. Se pronunta ele in romana ca in limba de provenienta?

    Astept raspunsul sfintiei voastre degrab. Multumesc.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s