despre lucruri mari, cu starețul Clement

ganditorul copy

1. Zicea starețul Clement: Cel mai greu nu este să-l iubești pe aproapele tău, ci să-l suporți. Oamenii nu se despart pentru că nu se mai iubesc, ci că nu se mai suportă.

2. Tot despre iubire, spunea: Ca să iubești pe cineva, mai întâi trebuie să-ți fie milă de el. Bunul samaritean, când l-a întâlnit pe cel rănit, mai întâi i s-a făcut milă de el, apoi i-a legat rănile. Cu asta începe iubirea aproapelui, să-ți fie milă de el și să-i legi rănile.

3. Mai spunea: Nu există o înțelegere mai adâncă a oamenilor decât să-ți fie milă de ei. Chiar dacă nu-i cunoști, o să-ți fie milă de ei dacă te gândești la tine însuți, la experiența ta de viață. Nimeni nu-i atât de rău încât să nu merite măcar un pic de milă. Mila face suportabil orice rău al aproapelui, asta înseamnă „iubiți pe vrăjmașii voștri”.

4. Starețul m-a văzut odată că scriam într-un caiet sfaturile sale. A râs de mine și a zis: După cuvinte umbli tu? Dacă de cuvinte aveai nevoie, ai Scriptura și Sfinții Părinți. Dar nu de cuvinte e nevoie, ci de răstignire.

5. L-am întrebat odată pe starețul Clement care este cel mai mare păcat. Cel mai mare păcat, mi-a răspuns el, este cel pe care-l faci împotriva conștiinței tale. Niciodată să nu faci nimic împotriva conștiinței tale. Chiar dacă Dumnezeu te va ierta, ea nu te va ierta niciodată. Împacă-te cu conștiința ta câtă vreme ești cu ea pe drum, ca nu cumva propria ta conștiință să te dea pe mâna judecătorului.

6. Părinte, am zis, dar care este conștiința mea, și cum să-i aud glasul? Gândurile mele mă strigă din toate părțile și nu știu căruia dintre ele să-i dau dreptate. Conștiința, a spus el, e glasul care se aude în tine după ce tac toate gândurile.

7. Iar odată mi-a spus: Se vede că ești tulburat. Iar eu l-am întrebat: După ce se vede, părinte? După aceea că vorbești neîntrebat despre lucruri mari.

Advertisements
This entry was posted in Jurnal scoțian. Bookmark the permalink.

7 Responses to despre lucruri mari, cu starețul Clement

  1. hmilaur says:

    Multumesc pentru duhovnicestile cuvine!

  2. luci barbu says:

    ”Conștiința e glasul care se aude în tine după ce tac toate gândurile.”
    Cumva, cred eu, gândurile iau asupra lor mult din agitația contextului în care ne aflăm. Poate de aceea, cu cât mediul în care viețuim e mai aglomerat, cu atât și mintea ne e mai ticsită de hărmălaia gândurilor și, din nefericire pentru unii dintre noi, conștiința are glasul tot mai slab.
    Deși… parcă s-au înmulțit oamenii ce se tem tocmai de tăcerea gândurilor. Sau o fi doar o părere a mea.

  3. Alexandra P says:

    ,,Singurul lucru care nu poate fi statornicit prin legea majorității este conștiința omului.” (Harper Lee – Să ucizi o pasăre cântătoare)

  4. Bogdan Vasile says:

    Ce a vrut sa zica parintele Clement prin ” ca nu de cuvinte e nevoie ci de rastignire” ?

  5. Radu Munteanu says:

    Despre ce părinte Clement este vorba?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s