centurionul și zmeii

Mă obsedează centurionul roman care n-a vrut să-i intre Iisus în casă (Matei 8.5-13). Cum poți să ratezi așa ceva? Pur și simplu nu e omenește, oricâte predici sforăitoare despre smerenie am să aud aici. De altfel, Mântuitorul nu vorbește niciodată despre smerenia centurionului, ci despre credința lui.

Mă obsedează și cuvintele lui Petru, care i-a spus lui Iisus „ieși de la mine, că sunt păcătos”. Sunt de-a-ndoaselea cu toți psalmii, de exemplu, în care păcătosul îl cheamă întruna pe Dumnezeu.

Ajung să cred că vorbele lor erau numai un fel umil-protocolar de a spune că nu merită atâta atenție. Cam cum spunem noi când ne dă telefon un om important, vai, ce onoare îmi faceți, nu trebuia să vă deranjați, vă căutam eu.

”Spune numai cu cuvântul și se va vindeca sluga mea.” E adevărat, asta e o probă de credință, dar mai degrabă îl suspectez pe centurion că n-a vrut să aibă probleme cu șefii lui. Ce-ar fi zis aceștia dacă ar fi aflat că un ofițer al cezarului alergase la un zdrențăros din Galileea ca să-l poftească în casă? Câți din aceștia nu puseseră ei pe cruce.

Centurionul are credință, dar are și prudența pe care o cereau timpul și locul său. Dacă fiul lui Dumnezeu e atât de puternic, atunci n-are rost să mă expun, ajunge doar să spună cu cuvântul și sluga mea se va vindeca. Nu e nicio viclenie aici. Curățenia porumbelului lucrează împreună cu înțelepciunea șarpelui.

Mântuitorul e milostiv și înțelege situația centurionului. Numai noi ne credem zmei și predicăm lucruri înalte. 

Reclame
Acest articol a fost publicat în Jurnal scoțian. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la centurionul și zmeii

  1. un nimeni zice:

    Asadar, considerati ca unul din raspunsurile sutasului („Nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu”) nu reflecta in mod necesar smerenia acestuia ci mai degraba prudenta de a nu-si provoca sefii. Si intrebati care ar fi fost reactia acestora daca aflau ca un ofiter al cezarului avea legatura cu „un zdrentaros din Galileea” pana la a-l pofti sub acoperis.

    Evanghelistul Luca (7, 3-5) sugereaza ca acest sutas din Capernaum era prietenul iudeilor, zidindu-le o sinagoga. In ce masura „sefii” lui s-ar fi scandalizat de legatura cu un Galileean devreme ce oricum sutasul era iubitor de iudei si „sponsor” al fariseilor? Sutasul nu avea ce pierde in relatie cu sefii lui din pricina Galileanului. Dovada este ca vine in contact indirect si direct cu Hristos, faptul ca l-ar mai fi gazduit si in casa lui devine secundar si irelevant. Acestea sunt expresii ale smereniei in sine si al respectului pentru Adevar. Religia si contactele lui sociale din lumea romana nu par sa-l implineasca. Iubirea lui nebuna pentru cei aflati sub acoperisul si ordinele lui, iata, unii aflati la cumpana mortii, il imping catre adevaratul izvor al vietii si catre biruitorul mortii. Hristos ii sesizeaza „intuitia”, e gata sa-i ofere lmparatia si se autoinvita in casa lui. Nu de frica sefilor ezita sutasul, ci din incredintarea smerita ca Cel Care porunceste bolilor si mortii nu este circumscris spatialitatii si temporalitatii. In plus stie ca „zdrentarosul” e chiar Seful Sefilor, Sutasul si Stapanul cel Mare, care, asemeni lui (om spanitor peste altii care plinesc intocmai ceea ce porunceste – Matei 8, 9), faptuieste numai cu cuvantul. Credeti ca dupa ce stai in fata Sefului Sefilor, te mai poticnesti la ce spun sau tuna sefii pamantului?

    Daca e sa identificam o prudenta, aparenta declinare a sutasului mai degraba acomodeaza sensibilitatile iudeilor care considerau prietesugul cu romanii, samaritenii, curvele, leprosii, ciungii, orbii, ologii si profetii „mincinosi” o abominatie pasibila uneori cu pedeapsa capitala. Sutasul intuieste duplicitatea fariseilor in relatie cu Hristos. Iubitor de iudei, le va fi observat si metehnele, va fi fost pus la curent cu capcanele „teologice” ale acestora la adresa lui Hristos, doar-doar vor construi „dovada” cu care sa-L infunde. De va fi fost asa, observam si un alt nivel de smerenie si de intelepciune al sutasului.

    Mai mult, Hristos nu-l menajeaza si il expune oprobiului fariseilor: ii lauda credinta de fata cu ei si o arata ca fiind deasupra acestora! In urcusul duhovnicesc, calirea si verificarea virtutii smereniei se face prin expunerea la osanale. Ce reactie de adancime are sutasul? Prudenta? Ma indoiesc.

    • Costin Petrea zice:

      Interesant punct de vedere în text, dar răspunsul e magistral. Felicitări amândurora!!!

  2. agnesD zice:

    As zice ca parintele a facut o simpla speculatie, de citit cu respect si fara a despica firul in patru. Personal nu as desface raspunsul sutasului in doua bucati: ”Spune numai cu cuvântul și se va vindeca sluga mea” este precedat de „Nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu”. Cuvinte reluate de veacuri in liturghia catolica (Euharistia). Rasunetul acestor vorbe, fie cel care le-a rostit un simplu oportunist, este nemasurat, iar noi, repetându-le, ne recunoastem pacatosenia (sa zicem, „ne smerim”) dar si ne marturisim încrederea în Domnul, care stie mai bine ce-i in sufletul nostru. Si pentru întoarcerea inimii catre Domnul si pentru a avea deplina încredere/credinta avem nevoie de contributia harului.

    • un nimeni zice:

      Stimata agnesD, desigur, oamenii sunt liberi sa speculeze orice, dupa cum TOTI au si dreptul la a-si exprima un punct de vedere, fara etichetari inutile. Dar si adevarul evanghelic trebuie urmarit, s-a facut destula exegeza de valoare de catre Parintii de dinaintea noastra care merita consultata dincolo de iritarile personale. Un sutas care sponsorizeaza o sinagoga, isi risca pozitia sociala de dragul unei biete slugi si merge pe mana unui profet „dubios”, nu poate fi un oportunist. Traditia crestina sugereaza ca toti acesti actori evanghelici au format biserica primara, si nu si-au crutat vietile, de dragul lui Hristos. Si daca sutasul ar fi fost dat raspuns din oportunism, Dumnezeu lucreaza prin cele „slabe” pentru a rusina pe cei ce se cred puternici, fapt evident in context. Profetul dubios si zdrentaros lauda peste masura credinta sutasului si ii tamaduieste cu un cuvant sluga aflata in primejdie de moarte. Credeti ca sutasul a ramas acelasi om?

  3. Radu Delacrucea zice:

    Foarte fain ai sesizat parinte , si incantatoare analiza. Il iubesc pe acest centurion .

  4. mihaela iacovache zice:

    Doamne ajuta,parinte ! Multumesc din nou . Este o interpretare inedita ,as spune „actuala”,pentru ca in zilele noastre orice gest este interpretat intr-o cheie negativa . Adica : a facut ceva si vrea sa ascunda ,are el un interes ,doar nu o face asa ,de pomana 🙂 . La retinerea sutasului de a-L lasa pe Mantuitorul sa intre in casa lui ,ne-am putea gandi si la grija acestuia de a nu-L compromite pe Iisus. Mai ales ca sutasul ,fiind un simpatizant al iudeilor ( vedem asta in Evanghelia dupa Luca ) ,stia ca un iudeu nu poate intra in casa unui pagan.

  5. Părinte, am, în sfârșit, ocazia de a nu fi de acord cu dumneavoastră… Și sunt așa de bucuros! Totul ajunsese suspect de corect.
    Vă sărut stiloul. Sau deștele, fie.

  6. gandimente zice:

    Cred că în fața frumuseții, dragostei și curăției întrupate cu toții am arăta o oarecare fâstâcire

  7. JOITA CONSTANTA zice:

    Du-te, fie ţie după cum ai crezut!

    | | | | | |

    |

    | | | | Du-te, fie ţie după cum ai crezut!

    Sfântul Nicolae Velimirovici Cum să se mântuiască un om lipsit de smerenie, de blândeţe, de supunere şi de ascul… |

    |

    |

    O saptamana binecuvantata! Daca coroboram textele celor 2 evanghelisti intelegem ca mai intai a trimis doi soli, deci nu de teama persecutiei sau de rusinea conationalilor sai a cerut Mantuitorului  sa nu intre in casa sa…Fiecare ne simtim ueori ca suntem atat de ticalosi/pacatosi/nevrednici, incat izbucnim ca Petru: „Pleaca, Doamne , de la mine , CA SUNT OM PACATOS”! Oricum, multumim pentru aceste ganduri exprimate aici, le citim cu interes si , speram, folos sufletesc!

Lăsați un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s