Ce aliniere fericită a evangheliilor în această zi (în care „Întâmpinarea Domnului” cade în duminica femeii cananeience) și cum își răspund una alteia!
Într-o parte (Luca 2, 22-40), pruncul Iisus este adus la Templu și dreptul Simeon vestește că mântuirea este „pregătită” și „neamurilor” (păgânilor), nu numai poporului ales al lui Dumnezeu. Apropo, acesta este sensul exact al versetului pe care-l auzim în biserici spus „lumină spre descoperirea neamurilor”: lumină spre descoperire/revelație pentru păgâni.
În cealaltă evanghelie (Matei 15, 21018; vezi și Marcu 7, 24-29), o femeie din „neamurile” Siriei, femeia cananeiancă, primește dovada acestei mântuiri universale, prin credința în Hristos.
„Pâinea” (trupul lui Hristos) s-a măcinat și s-a copt în poporul evreu, dar firmiturile ei vor hrăni toată lumea: despre această pâine-Hristos profețește fără să vrea femeia cananeiancă atunci când spune că „și câinii mănâncă din firmiturile copiilor” (Marcu 7,28).
Nu e nicio umilire a păgânilor în cuvintele Mântuitorului („nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor”), e doar o parabolă evreiască, pe care o desființează astfel pe loc, în dialogul cu femeia cananeiancă: altfel, Mântuitorul fusese gata să intre în casa centurionului roman, își făcuse ucenici în Samaria, iar la sfârșit își va trimite apostolii să boteze „toate neamurile” (Matei 28,19). Însă trebuia să-i învețe cu propriile lor cuvinte.
Dar vechea parabolă evreiască răspunde foarte bine și gândurilor de azi ale unor creștini zgârciți cu „pâinea copiilor”. Am auzit de nenumărate ori preoți și simpli credincioși spunând că nu poți pomeni la altar pe neortodocși. Așa ceva este ca și cum ai crede că sângele lui Hristos n-a curs pe cruce pentru toți oamenii, oricât de păcătoși, răi, eretici etc. ar fi ei. Intoleranța drept-credincioșilor să învețe din credința femeii cananeience că măcar o firmitură de prescură pot primi și „neamurile”.
JURNAℓ SCOȚIAN 
Vă mulțumesc calduros pentru comentariul pericopei de astazi .Ma intreb insa daca in acest fragment al Cananeencei din Evanghelia lui Mattei nu cumva răspunsurile “dure” ale lui Isus la cererile deznadajduite ale femeii sunt si un mod de a-i testa acesteia credinta. Sau cunoscandu-i dinainte răspunsurile, să ilustreze prin acest caz, cum spuneți și dvs., de fapt printr-o demonstratie a contrario, universalitatea învatăturii sale. Marturisesc insa cu umilinta ca n-am inteles inceputul cap.16, ce reproseaza de fapt Isus fariseilor in replica la acuzatiia adusa de acestia ucenicilor?
Apreciez cu deosebire ultimul paragraf. Se cuvine repetat si ras-repetat ca, da, “sângele lui Hristos a curs pe cruce pentru toți oamenii, oricât de păcătoși, răi, eretici etc. ar fi ei”. Si cine suntem noi, cine sunt eu, ca sa-i judec…?
La nunta din Cana Fecioara Maria a anticipat timpul evreilor (Io 2), iar femeia cananeancă a anticipat timpul păgânilor, care va începe după Rusalii, când și păgânii vor avea acces la frânturi din pâinea fiilor (euharistie), nu numai la firimituri.