ce ne-au lăsat magii la trecerea lor prin limba română

„Moțoace, vâlva lumii e râu cu nalte maluri…” (Alecsandri, Despot-Vodă)

Până prin prima parte a secolului 17 se pare că nu văzuse nimeni „magi” prin limba română. Termenul apare în Noul Testament de la Bălgrad (1648), „maghi”, glosat „filosofi” și „gâcitori”, semn că era încă un neologism. Interesant că în aceeași ediție magii sunt desemnați și prin echivalentul „mândri” (= înțelepți). „Mândru”, și el un vechi slavonism, nu suferise încă mutația semantică exclusivă spre „încrezut” sau „arătos” și, până la Cantemir, încă se mai putea folosi cu sensul „înțelept”. Două exemple frumoase: „fiți mândri ca șerpii” (Coresi) și „Cartea mândriei lui Solomon” (Palia de la Orăștie, 1581).

Acest efort lexical arată și faptul că traducătorii români erau conștienți că magii biblici nu erau niște „vrăjitori” tehnici oarecare, ci posesorii unei cunoașteri superioare. Deși, trebuie spus, Biblia de la București (1688) va încerca și această echivalare nepotrivită, „vrăjitorii de la răsărituri”, pe care însă tradiția biblică ulterioară o va respinge, revenind la „maghi” (Micu 1795, București 1914 etc.).

Dar dacă nu umblau încă „magi” printre cuvintele noastre, atunci cine a adus daruri Pruncului, în primele traduceri românești ale Evangheliei?

Coresi le spune „vîlhve” și „vîlfe”, un calc după vechiul-slavon влъхвъ, care traducea în textele religioase grecescul μάγος. În cărțile slavonei vechi, echivalarea era magistrală, căci aceste „vâlve” (влъсви / vlăsvi) nu erau altceva decât preoții zeului Volos, al cărui cult avusese și o dimensiune astrologică.

(Pentru premianți, rădăcina PIE a termenului este *vel- / ṷel-, a se răsuci, a se întoarce cu marginile înăuntru, a se undui etc., ca un fir de lână (влъна / vlăna), pentru că părosul Volos era și zeul turmelor de oi, detronat mai apoi de, exact!, Sfântul Vlasie, patronul lâneturilor și al purcelușilor smulși din gura lupului. Dar pe noi ne interesează mai mult faptul că de la acest radical au ajuns și în limba noastră, trecute desigur mai întâi pe la alții, o samă de cuvinte: vâlvătaie, vâltoare, vâlvoi, dar și vale, vals, volum, revolver, valvă și, da, vulvă.)

Primii magi din Evanghelia românească au fost deci „vâlvele”. Din aceeași familie de cuvinte slavonă ne-au mai intrat în casă, dar n-au stat prea mult la masă, „vâlhovnic” (vrăjitor) și „vâlhovnicie” (vrăjitorie).

„Vâlvele” însă au produs o impresie puternică asupra țăranilor români, dar, pentru că nu văzuseră totuși niciodată o „vâlvă” adevărată, și le-au imaginat ca diverse puteri magice (duhuri, zâne, iele, știme, strigoi, animale, vrăjitori, solomonari, fete năzdrăvane etc.): „vâlva băilor (minelor)”, „vâlva comorilor”, „vâlva pădurilor”, „vâlva apelor”, „vâlva caselor”, tot universul era populat de „vâlve”, cu care trebuia să te porți frumos, să te pui bine și să le asculți. Ba n-au uitat „vâlvele” nici de vechiul lor zeu al turmelor și, poate că în memoria lui, au intrat în ele, de-au apărut astfel „oile vâlfașe”, care prevestesc ciobanilor nenorociri și-i inspiră pe barzii populari să compună „Miorițe”.

Dacă te puneai bine cu „vâlva” ta proprie, ea te însoțea pretutindeni și îți garanta succesul, așa cum zice Ureche despre Ștefan-Vodă că „semețitu-s-a pentru vîlha ce-i mergea cu noroc la războaie”.

Și de-aici, „vâlva” s-a tot dus în lume, încât chiar și cei care n-au văzut-o, au auzit măcar câtă „zarvă” a stârnit ea, dar și câtă „faimă” și „pompă” le-a adus proprietarilor ei.

S-or fi întors magii „pe altă cale” în țara lor, dar uite că și cuvintele au căile lor pe care călătoresc prin limbi, cu darul lor de aur, smirnă și tămâie.

6 thoughts on “ce ne-au lăsat magii la trecerea lor prin limba română”

  1. Poate faceti cand aveti timp un articol despre magii de la rasarit…
    Sarut mana!

  2. Mare chestie, filolojia ‘iasta, dom’ profesor … Tucma’ îni pari iar rău c-am lepădat-o …
    Mere scrismixt, bai z uei, la toț’ uaminii di treabî :-).

  3. o bâlbă: Salve,
    Părinte! păr-înțele…
    dă-mi, pentru sufletele
    mele,
    trimite pentru
    vâlva mea, scălâmbă
    o vorbă!
    Cu pietru-
    ite
    clipite,

    Purice Narcis-Teofil, ne mai copil – 27.12.20

  4. Minunat, parca este un capitol din cartea lui Noica : ” Despre sentimentul romanesc al ființei ” ..sper să nu le încurc

  5. Minunat, parinte, multumiri! Astept cu nerabdare fiecare articol al dvs, sa fiti sanatos si binecuvantat!

  6. In legatura cu magii-vîlve ‘nu vrajitori’.
    De cativa ani, de fiecare data cand cantam troparul Nasterii Domnului, ceva ma deranjeaza. Intr-o jumatate de fraza, magii sunt tratati de ‘cei care slujeau stelelor’ (in original este chiar cuvantul ‘cei care adorau’, care se închinau la’ – ‘latrondes’, in original, nu alt termen, ci cel rezervat lui Dumnezeu; in limbile in care aud eu trparul de obicei, in germana si franceza, s-a tradus chiar asa, ‘verehren’, si ‘adorer’). Noi insa ii slavim pe magi in randul sfintilor sau profetilor. Iar magii nu erau idolatri, ci aveau o intelepciune care acum s-a pierdut, accea de a vedea ca toate lucrurile in lumea asta sunt legate inre ele si lumea este un limbaj care vorbeste despre Dumnezeu, este transparenta pentru Dumnezeu. A te uita la stele si a vedea in ele un mesaj nu este idolatrie si nici ‘(neapaat) ‘vrajitorie’ – Oare sa fi fost doar o pedagogie, pentru ca in vremea cand a fost compus troparul mai existau inca credinte idolatre in astre-zeitati? Dar, pedagogic vorbind, in vremurile noastre, este mai degraba important sa amintim ca lumea nu este o gramada de atomi aruncati la intamplare, ci o tesatura cu sens.
    Imi mai pun o intrebare care ii va soca probabil pe unii: Nu ar trebui adaptat troparul ca sa vorbeasca ‘pedagogic’ omului de astazi, nu celui din primul mileniu?

Lăsați un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s