nimic nu există până nu este spus

Avem în evanghelia Bunei-Vestiri (Luca 1,24-38) încă un exemplu de traducere superficială, neatentă la subtilitățile Logosului: „Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință” (Luca 1,37).

Ceea ce Biblia sinodală traduce aici prin „nimic” este, de fapt, grecescul ῥῆμα / rhẽma: vorbă, cuvânt rostit. În limba greacă, versetul este: ὅτι οὐκ ἀδυνατήσει παρὰ τοῦ Θεοῦ πᾶν ῥῆμα, iar traducerea sa literală: „Căci nu va fi fără putere de la Dumnezeu tot ce-i rostit.”

Sau cu un pic de grijă la stil: „Nimic din ce este spus nu va fi fără putere la Dumnezeu.”

Și acum să înțelegem textul. Fecioara Maria se întreba cum îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu, de vreme ce nu cunoaște bărbat. Arhanghelul o încredințează că Duhul Sfânt va coborî peste ea și puterea Celui Preaînalt o va umbri, apoi îi amintește că și Elisabeta, „cea stearpă”, era însărcinată în luna a șasea. Și continuă:

„Nimic din ce este spus nu va fi fără putere la Dumnezeu.” Accentul cade în această sentință pe ceea ce este spus, iar nu pe o atotputernicie a lui Dumnezeu, a cărei afirmare în acest context ar fi aproape banală (cum rezultă din traducerea sinodală).

Fecioara va naște, deși nu știe de bărbat; Elisabeta va naște, deși este bătrână și stearpă. Pare absurd, însă totul este rhẽma toũ Theoũ, „cuvântul spus de Dumnezeu”.  Cuvântul lui Dumnezeu conține însăși puterea sa de împlinire. Și de aceea, „nimic din ce este spus nu va fi fără putere la Dumnezeu.”

Fecioara ascultă, crede și îi răspunde arhanghelului cu același cuvânt: „Fie mie după cuvântul (rhẽma) tău!”

Să ne amintim că și la stejarul de la Mamvri, Avraam aude de la îngerul Domnului aceleași cuvinte: „Sarra va avea un fiu!” (Facerea 18,10). Sarra a râs în inima ei: sunt bătrână, și Avraam e bătrân, cum să mai avem un fiu? Dar îngerul Domnului îi răspunde și ei cu aceleași cuvinte din evanghelia de azi a Bunei-Vestiri: „ce este spus (rhẽma) nu va fi fără puterea lui Dumnezeu”. Iată cum sensurile Scripturii se cheamă unele pe altele și după 2000 de ani, ca apele care se întorc continuu la matcă!

Nimic nu există până nu este spus, iar dacă e spus cu puterea lui Dumnezeu naște fii și din fecioară, și din stearpă.

24 thoughts on “nimic nu există până nu este spus”

  1. Mulțumim, Padre, pentru astfel de binevenite și edificatoare reașezări de sens ale textului scripturistic!
    Pr. Constantin Sturzu

  2. In dar, de Bunavestire:

    BUNAVESTIRE
    de Eliana Popa

    În tinutul Galileei, într-o casă de tâmplar
    Pogorâtu-s-a cu veste Îngerul Marelui Dar!
    Gavriil, cel care poartă, mândrul crin al bucuriei,
    Se închină și rostește, vrerea Domnului, Mariei:

    ,, – Bucură-te! îi șoptește îngerul, cu veselie,
    Bucură-te întru Domnul, Cea plină de Har, Marie!
    Zămisli-vei și vei naște, Fiul Celui Preainalt
    Și prin El întreg pământul fi-va binecuvântat.

    Va fi mare peste lume, Iisus se va chema
    Și în scaunul lui David, Domnul Îl va așeza.
    Că și-n ceruri, lângă Tatăl, peste îngeri a domnit
    Iar a Sa Împărăție, fi-va fără de sfârșit!”

    Și se tulbură Maria cugetând cu glas smerit:
    ,, – Cum va fi mie aceasta? Domnul cum m-a fericit?
    Feciorelnic îmi e trupul și bărbat n-am cunoscut,
    Cum să-ncapă-n al meu pântec, Cel ce e Neîncăput?”

    Cu respect i se închină voievodul cel ceresc:
    ,, – Duhul Sfânt azi se pogoară peste trupu-ți fecioresc.
    Nu te speria, Marie, cea aleasă-ntre alese!
    Căci Înaltu-a Sa putere, peste Tine-o s-o reverse.

    Bucură-te întru Domnul, tu, a lumii Bucurie,
    Că la Domnu’ totu-i taină, Cea plină de Har, Marie!
    Amintește-ți cum toiagul lui Aaron a înverzit
    Și cum Sara fiind stearpă pe Isaac a zămislit.

    Veselește-te căci, iată, sunt trimis să îți vestesc
    Azi, Cuvantul trup se face în al tau trup fecioresc !
    Astăzi Taina cea ascunsă, iata-ncepe a se țese,
    Cum au spus-o, din vechime, gurile cele alese.”

    Preacurata glăsuiește voievodului ceresc:
    ,, – Iată roaba Ta, Stăpâne, cum vrea Domnu-așa voiesc!
    Fie mie dupa voia și cuvântul Său cel mare
    Și din trupu-mi să răsară, peste lume, Mândrul Soare!”

    Iar acest răspuns strabate pan’ la Tronul cel de Sus
    Unde îngerii așteaptă întruparea lui Iisus.
    Pogorându-se din ceruri Slava Tatălui Divină
    O umbrește pe Fecioară și o umple de Lumină!

    ( din volumul de poezii : ,, Cu Hristos pe drumul Crucii)

  3. Versiunea dată de dvs.prin traducerea exactă a originalului grecesc nu e numai riguros exactă, dar e și plină de finețe, mă gândesc că poate are o bătaie mai lungă legat de importanța cuvântului rostit. Vă mulțumesc foarte mult!

    1. Această importanță a cuvântului rostit deschide Scriptura, „și a zis Dumnezeu”. Ce lucru extraordinar aici, că în singurătatea aceea de început de lume Dumnezeu vorbește – cu cine? pentru cine? Evident că nu așa trebuie să înțelegem „vorbirea” Lui, ci ca prezență a Cuvântului care SE rostește pe sine.

  4. Servus!
    //Am zîs!//
    Cu-n surîs,
    25.martie – Purice Narcis-Teofil

  5. Copy Paste. Interesant ca o singura traducere este fidela in sensul pe care ni-l dezvaluiti. Ultima.
    ◄ Luc 1:37 ►
    Versets Parallèles
    Louis Segond Bible
    Car rien n’est impossible à Dieu.

    Martin Bible
    Car rien ne sera impossible à Dieu.

    Darby Bible
    car rien ne sera impossible à Dieu.

    King James Bible
    For with God nothing shall be impossible.

    English Revised Version
    For no word from God shall be void of power.

    1. Vă spun sincer că nu mă uit niciodată la traducerile moderne, nu am așteptări pentru că echivalența dinamică este principiul care le exploatează continuu până la sărăcirea de subtilități lexicale și conotații culturale. Am demonstrat asta pe larg în teza mea de doctorat, publicată la Iași („În multe chipuri de Scripturi”). Totuși, da, am văzut și eu în alte împrejurări că ERV e surprinzător de literală adeseori, – și mulți ortodocși britanici o folosesc, inclusiv în cult. Mulțumesc pentru exercițiul comparativ!

  6. Puteți să comentați vă rog si traducerea Evangheliei din duminica Înfricoșatei Judecați

  7. „Nimic din ce este spus nu va fi fără putere la Dumnezeu.” Dar in ce priveste Taina spovedaniei? Ctum se poate continua ..”Nimic din ce este spus…..”daca o aplicam referitor la Spovedanie?
    De unde stim ca Spovedania nu se limiteaza la un efect psihologic? Doar din credinta omului? Am senzatia ca fiecare ( credincios si cleric) crede ce vrea( nuanteaza cum vrea) si ce ii convine, daca e sa fim foarte sinceri cu noi insine.

  8. Poate că nu întâmplător Vestea cea Bună este adusă de Sfântul arhanghel Gavriil, al cărui nume, după câte știu, înseamnă “Dumnezeu este puternic”. Doamne ajută!

    1. Numele Gabriel este încadrat în seria numelor teoforice întrucât finalul (-El) reprezinta prescurtarea de la Elohim/Dumnezeu.

      Pe de altă parte, prefixul numelui reprezintă radicalul verbului “gabar” / “a fi puternic”, Gabriel fiind, de facto, o propoziție construită cu perfectul verbului menționat, asadar, traducerea exactă este: Dumnezeu a fost puternic”

  9. În Biblia de la 1688: „Că la Dumnezău nu va neputința tot cuvîntul”!

    1. 🙂 da, era un efort extraordinar pentru acea epocă să traduci cuvintele Bibliei! Știi cum spunea un traducător de atunci, nu mai știu cine, se plângea de „strimtimea limbei noastre” în care nu se spusese până la Biblie nimic fundamental pentru o cultură. De fapt, prin traducerile Scripturii, mai ales ale vocabularului ei conceptual s-a îmbogățit în mod esențial limba română în acele secole, s-a „forjat” în multe forme definitive, inclusiv prin împrumuturi, dar mai ales prin calcuri lexicale. Evident că nu toate soluțiile de traducere au rămas (cum e și aceasta „nu va neputința”), dar e remarcabil aici grija pentru literalitatea textului, căci vechii traducători știau legăturile hermeneutice ale textului cu Sf Părinți și cu imnografia cultică.

      1. Canndva, era cat pe aci sa fac parte dintr-un proiect lingvistic (in Olanda) in care promuneam sa studiez exact asta – felul in care limba romana s-a forjat prin traducerile biblice si liturgice. Dar pana la urma proiectul (in intregime, nu doar al meu) nu a reusit sa gaseasca finantare. Scrieti cumva despre asta in lucrarea dumneavoastra? M-ar interesa sa o citesc. Inca ma mai pasioneaza subiectul desi viata mea profesionala a luat alta directie.

  10. JS 6
    RUG(āciune) nu-i tăciune…. Asta am avut eu în cap mai tot timpul de cand părintele drag Ioan-Florin a postat Cuvântul depre BunaVestire. Si am dat cu neuronii (ambii si amândoi ce-i am) de toti pereții cortexului. Si mā făceam că plouă, că ninge, că e post, că tac, că nu am voie, că Inima e mutā…. Precum ardeleanca ce a pus resemnatā pionieza sub fund in tren si a zis cu naduf “ no apa’ că dacă trebe, trebe”, iată-mă-s călcând tăcerea postului, încercând să aștern aici ce îmi fulgerā albastru, plăcut prin creier si îmi curge cald, cu pace pe obraz.

    Puterea Cuvântului eu o simt în fiecare zi. Postul Pastelui , primul din viata mea ținut cum se cuvine, îmi dā bucuria sā experimentez Vietatea Rostitului Cuvânt. În fiecare moment când Cuvânt aud, gândesc, spun, simt că El este, si nu altceva, altcineva. Rug(āciune) nu-i tăciune ….. Ei bine, zile bune am încercat să deslusesc acest cod de litere. Cuvânt RUG, arde, mistuie, formează, transformă, împlinește, îmblânzește, înțelepteste. Rugăciune …. legatura cu El, Cu Cuvântul, unirea indestructibilā si inalienabilā cu Hristos, daruitorul de Cale, Lumină, Adevar, Mântuire. Deci am priceput că rugăciunea e Rug. dar nu-I tăciune. Firesc că nu poate fi tăciune că nu are sfârșit să se stingă si să fie o bucatā amorfā de carbon…. Bine. Dar de ce acum? De ce Rugăciunea nu-i tăciune de BunaVestire? Si atunci am bătut la ușa unde mi S-a Zis sa îndrăznesc, că daca nu bat, Gazda nu are cum să știe că vreau sa intru, că vreau să aflu. …

    Mie nu îmi este frică. De loc. De fel. Frica este născocire a pământului alcătuirii noastre, cârligul efemerului în coasta Suflārii de Viață de la Dumnezeu. E necredintā în Dumnezeu, ne în Credere în El , in Cuvantul Lui. Asemenea si grija. Ispita nu vine către Hristosul din mine. vine datorită existentei Lui, către pamantul care mă alcătuiește. Să pună oborocul pe candelă si să mă lase besmetic pe întuneric. Rug(āciune) nu-i tăciune. Legatura cu Hristos strălucește. Cu strălucirea aceasta nu ai de ce nici să fugi, nici să te ascunzi. Că de ce te-ai feri de Etern, Sublim, Pace, Bucurie fără asemanare, si de ce să te ascunzi de Locașul în care Tatăl, Cuvântul si Calea împreună Trinitate împărățesc?

    Mi-e moartea fereastră. Deschisă către ce eu cred cu toata fiinta mea, e pregătit pentru mulți, de la Facerea Lumii. Rug(āciune) nu-i tăciune. Pământul ce suntem , pământ rămâne. Și toți ce-i ce lasă Pământul ce sunt peste Cuvantul din ei, fereastra lor spre groapă va fi. Pe veci.

    Participant la Nunta, sau motiv de parastas…

    Frică nu am, multumesc lui Hristos. Moartea mi-e fereastra, multumesc lui Hristos. Pământul care sunt e doar pavaza in jurul candelei sa nu o stinga vre un vant turbat, multumesc lui Hristos. Cuvantul mi-Este cum si eu Lui. A Lui este grija, a Lui și Slava, și Sabia, și Puterea, și Împărăția, mulțumesc lui Hristos. Păduche si vierme ce sunt, mulțumind Lui, am săturat stomacul Inimii. Postul e o bucurie. Timpul nu mai e o cazna, ba un râu al fericirii. MULTUMESC LUI HRISTOS.

    Rug(āciune) nu-i tāciune…. si tāciunele știe. Și eu știu acum. Și Mulțumind Lui Hristos, bucate de nuntă primi-voi la ospăț, nu colivă. Pietrele? Pietrele ce va să vinā vor lovi un oboroc plin cu pământ. Eu voi fi multumind lui Hristos.

    De asta Rug(āciune) nu-i tăciune de BunaVestire. Cuvântul S-a Rostit că vine. Și a venit. Și a dăruit Cale, Lumină, Adevăr …pe veci. Multumesc lui Hristos că a rânduit ca eu să apuc să Cred asta, că mi-A dăruit puterea și înțelepciunea să-l iubesc doar mulțumindu-I, nu mâncând, că a pus pe hârtia vieții mele vorbe Cuvinte si Inimă in piept nu cord. MULTUMESC ȚIE, DOAMNE IISUSE HRISTOASE, FIUL LUI DUMNEZEU, MILUIESTE MIE, marius, paduche si vierme, netrebnic si nevrednic. In numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh, AMIN, AMIN, AMIN.

  11. Ce interesant! – Ma intreb insa de ce pasajul asta a fost tradus in mai multe limbi europene, varianta mai veche, intr-un mod echivalent cu ‘La Dumnezeu nimic nu este cu neputinta’? Si in franceza, si in germana, si in engleza (In engleza, King’s James:: “For with God nothing shall be impossible”; in germana, Luther Bibel: “Denn bei Gott ist kein Ding unmöglich”, si in franceza; Louis Segond: “Car rien n’est impossible à Dieu”. De unde a pornit traducerea inexacta, oare?

Lăsați un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s