(alții) despre mine

Când or să mi se termine toate poveştile personale, când n-o să mai am niciun fel de „inspiraţie”, probabil că o să mă aşez la masă şi o să scriu simplu, fără să adaug, să interpretez sau să comentez ceva, un roman despre viaţa fratelui Padre: de la excepţionala sa coborâre din tren la Pojorâta, la venirea în Iaşi, la cariera lui de ziarist pentru „Monitorul”, la cea de preot navetist, la cea de redactor Polirom, la cea de cercetător ştiinţific al Universităţii „Cuza” din Iaşi şi până azi, când am aflat întâmplător pe net că este preot misionar în Glasgow (plus că Dumnezeu ştie ce-o să se mai întâmple până voi scrie eu romanul). Am o mie de poveşti cu el, pe care – cu rare excepţii, deşi în ultima vreme nu ne-am văzut decât de două ori pe an – le spun aproape zilnic apropiaţilor mei. Dincolo de frăţia noastră, l-am considerat mereu un fel de samurai al creştinismului ortodox, alternând perioadele de luptă cu cele de zen…

Florin Lăzărescu

Cercetător activ și tenace, imaginativ și autoexigent… natură rebel-dilematică… spirit critic supradimensionat. Un bijutier solitar și obsedat de perfecțiune.

prof. dr. Eugen Munteanu

Am râs, am plâns, mi-am notat ce-aș putea uita într-o zi, dar, mai ales, cred că am înțeles ALTFEL unele lucruri deja știute! Toate, datorită minunatului dar pe care l-ați primit, acela de a povesti viața! Și ca nu cumva să vă smintească laudele mele, o să îndrăznesc să mai spun doar atât: în marea sa milostivire, Dumnezeu vorbește și prin păcătoși! Dacă vă place, puteți să scrieți asta și la rubrica “Alții despre mine”!

Sonia

Un popă român din Scoția … te miri ce „teolog” blogăr de cine știe unde, care stă toată ziulica pe net și care mai poate fi și tocmit să vorbească de cine știe cine. … Punct.

Marius Ianuș

Părinte Ioan Florin, vă rog să schimbați citatul din mine cu următoarele: „Un stilist, ale cărui cuvinte curg în albii foarte bine definite cultural, dar exotice, neașteptate, inedite. Dar poate că senzația asta de insolit vine și din prospețimea gândurilor sale.”

fratele începător Marius Ianuș

De fapt, vă rog să adăugați după celelalte două și următorul comentariu: „De fapt, am avut dreptate prima dată. Ba chiar aș mai adăuga: un prost. Un prost care îndrăznește să se ridice împotriva Părintelui Savatie, în apărarea capetelor de draci de la Haloween. Piei, satană!”

fratele începător Marius Ianuș

Este un tip foarte dubios, după părerea mea. Eu îl știu de la Monitorul de Iași. Prin 90 era foarte băgat cu Simirad și cu alți șmecheri se învârtea. S-a dat la fund după ce a publicat la Monitorul niște liste cu securiști. Plus că era un bețiv și alte cele și deci nu înțeleg cum a ajuns popă.

un cititor

Până la 31 de ani, părintele Florescu a avut deja vreme să treacă printr-o biografie de prozator american. A fost pădurar, a început succesiv studii universitare de silvicultură, psihologie şi informatică, a practicat jurnalistica la Braşov şi Iaşi, iar în 1998 a fost hirotonisit preot. (…) Părintele Florescu a regăsit o vocaţie pe care Biserica noastră a cam pierdut-o în jumătatea de secol reprezentată de regimul ateu comunist, şi anume vocaţia socială cu nenumăratele sale forme de manifestare.

 Liviu Antonesei

Omul nostru care, în urmă cu câţiva ani, era redactorul-şef al puternicului cotidian «Monitorul», a devenit azi preot de ţară. Parohie cu câteva sute de suflete, trei cătune… Câte o mică tragedie la fiecare trei case şi fostul redactor-şef devenit preot. Acolo, între faxuri şi şpalturi, era martorul zilnic al sutelor de tragedii; senzaţia că nu poţi interveni te poate duce la nebunie. Aici, are senzaţia clară că poate interveni legitim în toate tragediile lumii, rugându-se.

Mircea Nedelciu (1998)

Teologul care se numără astăzi printre coordonatorii proiectului Septuaginta lucra, la 18 ani, ca pădurar într-un canton forestier izolat. După Revoluția din decembrie, a fost atras de jurnalism. Apoi și-a descoperit vocația pentru studiile teologice. A fondat și condus două reviste teologice de succes [„Biserica și problemele vremii” și „Ideea creștină”], dar incomode pentru superiorii săi, ceea ce i-a adus și „exilul”, ca preot într-o parohie de țară.

Generația așteptată, „Cotidianul” (2005)

2 martie 2003. Rouen. Corectez Patericul cu părintele Florescu de la Polirom, prin e-mail. Avem deja peste treizeci de mesaje, dintre care mai multe de zece pagini. Florin e, probabil, singurul preot ortodox pe care-l cunosc înzestrat nu numai cu o temeinică şi variată cultură teologică, dar şi cu un bun-simţ vrednic de stima părinţilor deşertului. Confruntă frază cu frază, propune soluţii, mă ajută enorm. Uneori lucrează în editură, pe manuscris, până la căderea nopţii.

Cristian Bădiliță (Singurătatea păsării migratoare, Curtea Veche, 2007)

La începutul acestei săptămâni, părintele Ioan-Florin Florescu şi-a prezentat, la Iaşi, teza de doctorat „Literalism şi traducere liberă în tradiţia biblică românească”, una dintre puţinele lucrări pe această temă din România. Valoarea remarcabilă a cercetării a fost recunoscută de comisia de doctorat, autorul primind doar referate favorabile şi cea mai înaltă distincţie academică – Summa cum laude. În 2004 a fost desemnat de Editura Polirom să editeze cunoscuta serie Septuaginta, traducerea românească comentată, în mai multe volume, a vechii versiuni greceşti a Bibliei, proiect de prestigiu cultural şi ştiinţific realizat sub egida New Europe College din Bucureşti, condus de prof. Andrei Pleşu.

O analiză de excepție asupra traducerilor biblice românești, Ziarul Lumina, 30/ 07/ 2011

Circulă pe internet un schimb de scrisori dintre un parlamentar care reprezintă o parte a diasporei românilor şi un român plecat de acasă şi stabilit, cu toată familia, în Scoţia. La prima vedere îţi vine să spui că aşa ceva nu există, că şi scrisorile şi autorii lor sunt rodul unei ficţiuni care, desigur, exprimă o anumită  realitate,  tristă, dar ficţiune, totuşi. Ei bine, nu. Există şi parlamentarul, şi românul plecat de-acasă, şi scrisorile lor… Românul de pretutindeni care-i răspunde senatorului este preotul ortodox Ioan-Florin Florescu. (…) Scrisoarea preotului Florescu din Scoţia este aspră cu populismul şi demagogia celor care au inventat „ziua românilor de pretutindeni” din raţiuni politicianiste. (…) În Jurnalul scoţian, părintele Ioan-Florin Florescu îşi mărturiseşte cu talent, candori şi uimiri adolescentine şi cu molcom umor moldovenesc, experienţele de viaţă, ale lui, inclusiv ceea de şofer care livrează acasă mâncăruri indiene, şi ale comunităţii pe care o slujește.

Neculai Constantin Munteanu (Revista 22, 11/ 01/ 2012)

Deși scrisoarea e mai veche, e bine că e reluată. ‘Românul de pretutindeni’, domnul Ioan-Florin Florescu, este un intelectual de mare anvergură obligat să îşi caute norocul în alte părţi ale lumii. Păcat că pierdem astfel de oameni, deşi eu sînt convins că, oriunde ar fi, domnul Florescu va putea să-şi afirme calităţile sale. Succes, domnule Florescu!

Ioan T. Morar

Eu nici nu ştiu dacă există domnul Florin Florescu.

Senatorul Viorel Badea, Interviu, ziuanews.ro, 06/ 01/ 2012

Advertisements

26 Responses to (alții) despre mine

  1. Madalina says:

    Asta a lui Viorel Badea e antologică: „Eu nici nu ştiu dacă există domnul Florin Florescu.” Exişti sau nu exişti, Florin?

  2. Madalina says:

    Completare: Exişti sau te-am inventat noi?

  3. Andreea B says:

    da..deci eu inca rad cand ma gandesc la replica extraordinar de bine venita pt domnul senator…:))…vai, ca asa bine mi-a prins respectiva replica, si acum o raspandesc prietenilor si cunoscutilor…de existat, Dl Florin exista..mai mult, ne si reprezinta;)

  4. elly weiss says:

    Am lecturat ulterior citirii articolelor de 8 martie dar si anteriorului parerile/informatiile de aici. Am ramas impresionata si cam fara cuvinte. Mai pot doar sa trimit un salut virtual de acasa. Sunt mandra cand vad ca in afara, acolo, departe, se afla si oameni care stiu a spune atat de bine articulat cate ceva despre noi.

  5. MariS says:

    Da, sunt sigur că părintele există şi e viu! Viu, adică nu e fixat în şabloane. Şi nu numai că e viu, dar cred că va rămâne viu şi după ce nu va mai fi aici, pe pământ, pentru că lasă ceva durabil: gânduri, simţăminte, atitudini. Toate prinse cu un talent aparte, cu jovialitate, cu simplitate şi bun simţ, în scrierile domniei sale. Îi doresc multe, multe .. cărţi (nu de teologie!), dragoste şi bucurii!

  6. ioana o piatra says:

    Minunat e ca ati lasat si parerile celor care va fac cu ou si cu otet 🙂 Va doresc o saptamana cu mult folos duhovnicesc, spre Luminata Sarbatoare a Sfintelor Pasti! Sa stiti ca ma voi gandi adesea la sfintia voastra cu recunostinta. Dumnezeu sa va ajute in tot ceea ce faceti!

    • Ioan-Florin says:

      Nu vă gândiți cu „recunoștință”, spuneți mai bine o mică rugăciune pentru mine și e mai bine. Vă mulțumesc și eu.

      • Balan Sorinel says:

        Da, Florine, o rugaciune pentru tine! ,, Ne rugam, sa vii acasa si sa ……………….. .

      • Simona Rodica Johansson says:

        Ori mai bine o binecuvantare, smerita, caci atunci cand binecuvantam ceva sau pe cineva o facem cu Puterea Duhului Sfant! Binecuvanteaza Doamne, intreaga noastra Omenire! Pretutindeni si mereu fie numai Dumnezeu!

  7. Violeta Oana Ghemulet says:

    Multumesc ca existi …o raza de soare autumnala din Trieste ( Italia) ….sper sa dau o fuga in Glasgow sa va cunosc personal….Doamne -ajuta !

  8. Diana Andreea Munteanu says:

    E 3:45 si eu scriu mesaje pe blogul unui preot pe care nu-l cunosc…inca. La 2:50 noaptea am avut un “AHA moment” cand ma asteptam cel mai putin, de unde ma asteptam cel mai putin. O sa va explic imediat daca-mi permiteti. Am avut destule “intamplari” cu preoti (nu cu Dumnezeu, cu el am eu monologurile si dialogurile mele speciale 🙂 ) in trecut si deja eram putin in dubii cand cochetam la ideea “unde ma marit eu religios?da oare pot sa gasesc undeva asa… unde sa fie ceva mai dragut si mai lejer sa nu am impresia ca-s la inmormantare? unde sa-mi fie drag de popa, nu sa ma sperie sau sa ma ia nervii? si care sa nu faca pledoarie sau sa bulbuce ochii dezaproband?”. Am cautat pe siteuri la Mitropolii si pe unde am putut, sa vad ce gasesc pt Scotia si erau doar doi trecuti (numele dvs nu figura in lista atunci…), am incercat cu un mesaj catre unul din ei….mesaj a ramas…. Dupa minunata campanie din tara in care s-a implicat si Biserica, cu mana pe inima, spun sincer ca mi se taiase de tot ideea, desi cu parere de rau.
    In aceasta noapte urmaream ce s-a mai zis , cine a mai comentat ceva referitor la alegeri si rezultate. Deschid un link, in josul paginii mai vad un titlu interesant si dau si pe el si tot asa vreo 5 pana imi sare in ochi din partea dreapta a paginii un patratel mititel (pana atunci nu mi-a sarit nimic in ochi nici din stanga, nici din dreapta :)) ) cu titlul:

    “Preot român faimos în diaspora, despre sprijinul BOR pentru Victor Ponta: „Mi-e ruşine de cei care v-au spus din amvonul bisericii să votaţi un hoţ dovedit“
    Citeste mai mult: adev.ro/nf39gk” .

    Ma uit la data, scria 15.11, deci clar nu e unul aparut dupa alegeri care vrea sa-si spele pacatele si sa se dea cu castigatorul…Zic “mai, uite ca mai exista!!! BRAVO!” si simt asa pt a doua oara pe ziua de azi o liniste in suflet. Prima a fost cand am vazut cum s-au unit romanii. Vad ca scrie si diaspora… Deja creierasul meu incepe sa accelereze: “nu cumva… neeeeeee, nu are cum…. dar poate…”. Dau pe patratelul magic. Incep sa citesc “Preotul ieşean Ioan-Florin Florescu(…)”. creiearsul meu o ia razna iar: “iesean??? am zis ca nu o fac in tara, dar parca as da o fuga. simt eu ca se merita, mai ales ca de la Bacau pana la Iasi nu e mult”. Apoi imi fuge privirea pe “Scotia” din aliniatul al doilea. Deja colturill gurii se extind si pupilele se dilata, dar nu dureaza mult pt ca vad si in fata “tocmai emigrase in”… e la trecut…. deci nu mai este in Scotia. Citesc tot articolul, mai e o speranta: Glasgow. Apoi va caut blogul si incep sa va citesc si aici. Deja entuziasmul meu depaseste orice limita care avea vreo legatura cu Biserica, Preoti, Mitropolii si urca inspre Everest. Va caut pe google search, pe facebook, peste tot si tot aici revin. Da, v-am gasit pe http://www.mitropolia.eu/ro/site/173/ si pe http://www.bisericaortodoxaromanascotia.org.uk/html/resources/listaparohiiGB.html, unde scrie ca sunteti in Edinburgh (daca stiammmmmm, de la vot acolo veneam direct), in articol spune Glasgow. Domnule Preot Ion-Florin Florescu, nu stiu exact unde sunteti (sper sa-mi raspundeti dvs :)) ), dar eu vin din Dundee si in Glasgow si in Edinburgh daca aveti timp la vara de o nunta/ceremonie mica si pana atunci de vizite de cate ori ajung prin orasul cu pricina. Si daca sunteti in vacanta prelungita in tara, vin si acolo domnle, numai sa ma primiti. Si inca ceva… MULTIMESC domnule ca existi chiar daca raspunsul e negativ 🙂

    • Diana Andreea Munteanu says:

      MULTUMESC, nu “MULTIMESC”… Imi cer scuze ca am gresit tasta exact la cuvantul cheie, dar la 4:00 nici pupilele mele dilatate si entuziasmate nu mai fac fata

  9. A. says:

    Binecuvantati parinte. SI va multumesc pentru toate cate le-ati scris.

    Si eu am descoperit recent pagina, la fel ca Diana, in valtoarea virtuala a zilelor electorale. De mult am niste ganduri si ma tem sa le impartasesc oricarui ortodox. Din start si ca sa fie totul clar eu ortodoxa am fost si sunt si n-am nici o intentie sa parasesc credinta adevarata.

    Dar, parinte, cum sa continui sa cred in biserica ortodoxa? Ceea ce trebuie sa fie mireasa Domnului prin credinta, dragoste si curatie a ajuns cu totul altceva. Multi preoti din tara nu par sa aiba nici in clin nici in maneca cu credinta si dragostea pentru aproapele – aroganti si sforaitori la amvon ca si in contactul personal cu oamenii. Eu iubesc bisericile – dar nu inteleg de ce avem nevoie de o cladire pereche cu Palatului Poporului – reflectare megalomaniaca a unor mentalitati de care speram ca am scapat. De ce la fiecare pas ne lovim de noi cladiri, biserici sau manastiri, contractate la firme si ridicate in marmura si gresia cea mai scumpa? De ce manastirile te orbesc cu stralucirea termopanelor dar prea putine din ele ajuta – fizic, palpabil, nu prin acatiste si rugaciuni -pe fratele sarman si necajit? De ce nu mai exista de multe ori decat forma fara continut, de la semnul Sfintei Cruci si pana la Taine? Omul de rand vede si condamna aceste lucruri – cred ca este natural si normal. Ma doare inima cand citesc insulte la adresa bisericii – si regret asa de mult ca s-a ajuns la asa ceva… Ii inteleg pe oamenii frustrati care asteapta corectitudine si sprijin moral de la Dumnezeu, prin slujitorii lui – si care gasesc in biserica mizerii cateodata mai mari decat in lumea mireana. Si unii dintre oameni isi iau lumea in cap, unii injura, altii trec la neoprotestanti, altii ofteaza si nu zic nimic. Dar BOR prin activitatile slujitorilor ei este la ora actuala compromisa, discreditata, prostituata. Iertare pentru cuvantul aspru. In contextul recentelor alegeri, problema pare ca s-a acutizat si mai mult.

    Desigur, parinte, am avut norocul sa vad, sa cunosc, sa ghicesc ca exista preoti si calugari care sunt cu adevarat oamenii Domnului, prin viata lor, prin ganduri si fapte, chiar si acum in Romania. Dar ce pot ei face? In ora actuala acestia sunt o minoritate care nu indrazneste, in stricta ierarhie ortodoxa, sa ridice cuvantul. Imi cer iertare, dar simt ca ierarhia BOR este un monolit mai greu de urnit decat o dictatura comunista. Cum s-a ajuns la asa ceva? Ce se va intampla? Cum va putea reinvia credinta adevarata? Avem norocul mare, si asa a oranduit Cel de Sus, ca in diaspora sa avem multi preoti care cred cu adevarat, care ajuta, care muncesc din greu pentru familie (asa ca Dvs), care se straduiesc si reusesc sa semene cuvantul Domnului. Dar in tara, cum se va ajunge la schimbare?

    Am inteles ca Dumnezeu are planul lui. Am inteles ca oricat ar fi de disperata situatia – asa cum a fost si pe vremea comunistilor – fiecare bob de grau poate sa rodeasca inmiit. Dar nu este aici vorba de responsabilitatea noastra? Nu trebuie noi sa ne schimbam vietile astfel incat sa facem, cum spunea Nicolae Steinhardt, imposibilul posibil? Cum sa ne revoltam impotriva bisericii noastre? Dar daca trebuie sa avem curajul sa facem noi acest pas – sa recunoastem adevarul de minciuna si sa spunem asta cu voce tare? Daca asta este chiar ceea ce ni se cere?

    Va multumesc ca ati avut rabdarea sa-mi cititi gandurile.

  10. Maria says:

    Parinte, orice lucru ati face acum, trebuie totusi sa ne mai scrieti. Nu uitati povestea, prin care am vazut ca lucreaza atat de mult Dumnezeu.

  11. Fratele începător Marius says:

    Părinte Ioan Florin, vă rog să schimbați citatul din mine cu următoarele: „Un stilist, ale cărui cuvinte curg în albii foarte bine definite cultural, dar exotice, neașteptate, inedite. Dar poate că senzația asta de insolit vine și din prospețimea gândurilor sale.”

  12. Fratele începător Marius says:

    De fapt, vă rog să adăugați după celelalte două și următorul comentariu: „De fapt, am avut dreptate prima dată. Ba chiar aș mai adăuga: un prost. Un prost care îndrăznește să se ridice împotriva Părintelui Savatie, în apărarea capetelor de draci de la Haloween. Piei, satană!”

  13. vicus says:

    Nu credeam ca blogul unui preot (dupa atatea dezamagiri din partea tagmei bisericesti) o sa fie in topul meu. Ei, m-am inselat, revin zilnic aici si ma bucur sa vad ca exista asemenea oameni. Mi-e doar groaza ca asa deschis fiind nu o sa rezistati in Biserica Ortodoxa Romana.

    • Carmen says:

      Nu va fie frica, asta am invatat de la Preotul Dan din Nottingham. Cei care intuneca Biserica si o tin ”inchisa” ar trebui sa fie ingroziti, nu cei care o tin deschisa si vie. Sus inima 🙂

  14. Cristi says:

    Frumos! Ce e mai frumos decat umorul? V-am descoperit abia azi, dar deja va iubesc!

    • anonim says:

      Si eu , infulec randurile precum un infometat, dau slava lui Dumnezeu ca v-am descoperit … Domnul sa va intareasca in slujire , iar pe cei cu cuvinte grele sa stie , cerul e plin de desfranati si hoti care s-au intors la Dumnezeu …

  15. Gabriela Cirstea says:

    Vă mulțumesc pentru cuvintele dvs. aducătoare de mângâiere. Mai ales în perioade grele, ca cea de acum, face foarte bine la minte și la suflet să vă citesc.

  16. bugsy says:

    citeam un articol despre subiectul zilei – -#colectiv – pe blogul lui vlad petreanu. acolo am gasit un link la “oameni si bostani” si asa v-am descoprit. felicitari!

  17. Gheorghe D. says:

    Tare e nevoie de unul care sa le spuna altfel, cam cum e si Pr. Necula, nu dogmatic si sforaitor, ca adormim in credinta si ne ducem caldicei la Hristos. Nu va puteti clona sa (va) mai trimiteti si in alta parohii?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s