Cinci cuvinte cu mintea mea, despre Sfântul Ierarh Nicolae

Eu cred că Sfântul Nicolae merită măcar la sărbătoarea lui efortul nostru de a-i citi și înțelege cum se cuvine troparul și condacul, după cuvântul lui Pavel din 1 Corinteni 14,9, care zice: „Dacă prin limbă nu veţi da cuvânt ușor de înţeles [în biserică], cum se va cunoaşte ce aţi grăit? Veţi fi nişte oameni care vorbesc în vânt”, și încă: „în Biserică vreau să grăiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să învăţ şi pe alţii, decât zeci de mii de cuvinte într-o limbă străină.”

Așadar: „Îndreptător credinței și chip blândeților, / învățător înfrânării te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor.” Știu, e frumos și ne-am obișnuit.

Dar „îndreptător” nu este traducerea termenului grecesc kanón. Poate că cineva se gândește că Sfântul Nicolae a fost la Sinodul de la Niceea „îndreptător” credinței strâmbate de Arie, totuși altceva e aici, în troparul Sfântului. 

Kanón era „modelul” sau „măsura” (vezi și 2 Corinteni 10,15: „după măsura noastră/ tòn kanóna”). În greaca clasică, „canonul” mai era dreptarul sau instrumentul constructorilor folosit la verificarea suprafețelor: adică un „model”, un standard. Bănuiesc că într-o traducere românească mai veche (nu am cărțile aici, ca să verific), expresia din tropar va fi fost redată „dreptar al credinței” sau „îndreptar”, de unde apoi Sfântul a ajuns „îndreptător”, printr-o adaptare neinspirată a textului. Prin urmare, troparul începe prin a ne aminti că Sfântul Nicolae a fost „model / măsură a credinței” (kanóna písteos). Și care este măsura credinței, dacă nu dragostea, iubirea aproapelui, așa cum ne arată „Viața” sa?

Mai departe, „chip blândeților” este, după grecește: „icoană/ imagine a blândeților”. Acest vechi plurale tantum românesc, blândeți, nu este doar antonimul lui aspru, mânios etc., și nici imaginea bucolică a vreunui chip de bunic, ci el cuprindea și conotațiile de „delicatețe”, „echilibru”, „finețe” și chiar „subtilitate” („blândețea înțelepciunii” are Iacov 3,13), al cărui model este însuși Domnul: „învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima” (Matei 11,29).

Dar partea cea mai obscură în traducere este chiar subiectul propoziției, „adevărul lucrurilor”. La ce „lucruri” s-o fi referit imnograful? Așa e și pe grecește, numai că prãgma nu înseamnă doar „lucru”, ci mai ales „faptă”. Nu e vorba, prin urmare, de „adevărul lucrurilor” căutat de filosofi, ci de adevărul faptelor Sfântului ierarh Nicolae, care l-a arătat model de credință, icoană a blândeții și învățător al înfrânării („stăpânirii de sine”, enkráteia). Tocmai, în polemica tradițională cu filosofii greci care căutaseră „adevărul lucrurilor”, Părinții Bisericii le-au opus „adevărul faptelor după învățătura Evangheliei” (Clement Alexandrinul).

Atenție un pic și la „sărăcia” cu care ar fi câștigat Sfântul „cele bogate”, că altfel era plin de pungi de galbeni, bine folosite, ce-i drept: ptócheia, „sărăcia” celor „cerșetori cu duhul” (ptochoí tõ pneúmati), Împărăția celor care se simt săraci de ea și o cerșesc, nu a celor care se închipuiesc „bogați cu duhul” și cred că nu mai au de „cerșit” niciun har.

Model de credință și icoană a blândeților, învățător înfrânării te-a arătat pe tine turmei tale adevărul faptelor. Pentru aceasta ai câștigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate. Părinte Ierarhe Nicolae, roagă-L pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

***

Câteva observații și despre condacul sărbătorii: „În Mira, Sfinte, sfințitor te-ai arătat, / că Evanghelia lui Hristos, Cuvioase, plinind-o, / ți-ai pus sufletul tău pentru poporul tău; / mântuit-ai pe cei nevinovați din moarte. / Pentru aceasta te-ai sfințit, ca un mare slujitor tainic al harului lui Dumnezeu.”

„Sfințitor”, în primul vers, traduce adjectival substantivul hierurgós, care însemna preotul în funcțiunea sa sacrificială, „preotul slujitor al cultului”, iereul, arhiereul prin excelență (în sens biblic). (Apropo, e foarte interesant că în Epistola către Romani 15,16, Pavel folosește cu referire la el același termen în expresia „slujitor… slujind Evanghelia lui Dumnezeu”, care aduce conotația de slujire cultică a Evangheliei, sacrificială, liturgică, nu doar prin cuvânt și predică.)

Tot în primul verset, diateza verbului este redată greșit: „te-ai arătat”. În greacă este un aorist pasiv: „ai fost arătat” (enedeíhthes), pentru că sfinții nu se arătau ei buni și grozavi, ci erau arătați, descoperiți lumii. Dar e posibil aici și o aluzie la episodul alegerii miraculoase a Sfântului și al consacrării sale ca episcop de Mira, în urma viziunii unui ierarh al locului, pentru că ultimul verset revine la hirotonirea lui Nicolae, tot cu un verb la diateza pasivă: „Pentru aceasta ai fost sfințit ca un mare mistic al harului lui Dumnezeu”. Nu „te-ai sfințit”, ca în traducerea românească, și nici „tăinuitor” (astăzi un termen din argoul pușcăriașilor), căci asta înseamnă c-ar fi ascuns harul lui Dumnezeu, ci mistic (mýstes), un învățat/ inițiat al Harului.

Cât despre „mântuit-ai pe cei nevinovați din moarte”, e vorba, desigur, de „ai salvat de la moarte pe cei nevinovați”, aluzie la minunile Sfântului Nicolae istorisite în „Viața” sa. Verbul sózo înseamnă „a mântui” (cu toate conotațiile sale religioase), dar și „a salva”, în cazul de față. Pe cei nevinovați îi mântuiește numai Hristos (ca și pe cei vinovați, cum sunt eu, de exemplu).

În Mira, Sfinte, arhiereu ai fost arătat; că Evanghelia lui Hristos împlinind-o, Cuvioase, ţi-ai pus sufletul pentru poporul tău; izbăvit-ai pe cei nevinovaţi din moarte. Pentru aceasta ai fost sfințit ca un mare mistic al harului lui Dumnezeu.

17 thoughts on “Cinci cuvinte cu mintea mea, despre Sfântul Ierarh Nicolae”

  1. Eu gasesc ca e foarte linistitor sa avem cuvintele bune. Nu “deslusiri”, care mai degraba aduc adesea inca si mai multa confuzie si indepartare de adevarul zicerii originale. Nu mai stiu unde am citit ca Borges spunea ca o traducere ad literam e cea mai buna, ca nu perverteste intentia originala la interpretari distorsionate prin filtrele traducatorului. Cand compar versiunile aici aratate, cea “oficiala” pare pasareasca, dar ma bucur cu incantare copilareasca de reasezarea in cuvinte cinstite si simple. Mai mare dragul sa mi le asez in minte, multumesc frumos. Ce frumoase sunt cuvintele grecesti, le si pricepem, ca doar sunt si in adancul limbii noastre. Eu am mare delectare vorbind cu niste colegi cu care lucrez, printre altele si imbunatatind niste traduceri din germana in engleza. Nu stim niciunul germana, dar ne stim esenta muncii si dibuim conceptele plecand de la etimologii, apoi judecam prin prisma a ceea ce se intampla in realitate. Tot din radacinile latine si grecesti construim claritatea. Colegii vorbitori de engleza mi-au urmat modelul, descoperind multe sinonime la nuanta necesara in engleza si asta s-a intamplat doar pentru ca limba mea e mai aproape de radacini… Doamne, ce minune ar fi sa invete iar copiii limbile clasice!
    M-am intins la vorbe… Sa fiti sanatos, sa ne mai spuneti.

  2. Sarut-mana parinte, clar ca “îndreptarea credinței” tre’ să le fi venit traducatorilor de la cum i-a îndreptat Sfantul Parinte cateva palme lui Arie la Niceea, si mai bine nu ramanea consemnat lucrul ăsta care acum ne zburataceste pacea Duhului ori de cate ori dăm peste numele lui Arie in acatist (adică in mijlocul fiecărui icos si fiecărui condac) dar nu credeți ca se poate sa mai fi fost si dintr-un fel de delicatețe? adică din ideea de a nu descuraja cersitul harului, de a-i mai lăsa să spere pe cei care nu au primit darul chiar de la naștere? De-ar fi “kanónul” credinței dupa Sf Nicolae – el care de cum s-a nascut a stat in picioare in semn de respect pentru Sfanta Treime, cand noi 7 luni mai târziu abia stăm in fund… el care vinerea nu sugea lapte pana seara, pana nu-si spuneau toți rugaciunile… când noi nu avem sa postim pana la 7ani, multi s-ar putea descuraja de tot, cam cum nu te-ai apuca de studiul pianului dac-ai vedea ca te-ai nascut fara degete la o mana…. standarde așa mai după marea credință a lui David cu faptele si mai ales păcatele lui model… in condițiile in care am fi si unși regi mai intai, acelea ar lasa loc de cersit 🙂

    1. „De-ar fi “kanónul” credinței dupa Sf Nicolae ”
      Am spus în text care-i „canonul” credinței: iubirea. Și iubirea ni se cere (până la o dată cu viața) și celor care am supt din ambii sâni și în vinerea mare.

    2. „si mai bine nu ramanea consemnat lucrul ăsta care acum ne zburataceste pacea Duhului ori de cate ori dăm peste numele lui Arie in acatist”
      Unde este pomenit în Acatist episodul pălmuirii lui Arie??

      1. Sarut-mana-dreapta, ingaduti-mi sa profit de răspuns si sa retrag repede pluralul incriminator- asum de unul singur faptele minții mele păcătoase si mereu gata cu scuze plauzibile (?), ‘ce mintea mea – contribuții majore la combatut ideile lui Arie, or fi avut mai mulți inalti prelati si alți adanc credincioși prezenți la Nicea, argumentele aduse de Sf Nicolae nu ne-au rămas “nominal” (sau nu ne-au fost puse “la indemana”), si desi mintea mea nu zice direct ca Sf Nicolae s-a evidentiat la Niceea cu palma imortalizata si “vizual”, cam așa își justifica tresarirea cand Condac de condac si Icos de icos după versetele evocatoare de blandetea Sfantului da peste numele lui Arie 😦
        Dar când este vorba de Consiliul de la Nicea mintea mea este capabilă de si mai rău- sa se indigneze de pildă de mențiunea lui Pontiu Pilat alături de Sfanta Treime, sa socoteasca că a ne marturisi înțelegerea lui Dumnezeu tatăl într-o propozitie si a Sfantului Duh intr-o propoziție dar a se ni se bate turcii la gura despre Fiu in cca de opt ori mai multe…  spune mult, prea mult, despre cat suntem de ancorati in cele ce se petrec mai degrabă pe pamant, sub nasul nostru etc.
        si iarăși va rog sa ma iertati

  3. Nu sunt de căutat neapărat sensuri exclusive, ci chiar sensuri multiple care nu se exclud unul pe altul.
    Învățătura este bună și cu sensul inițial, și ca și la citirea Sfintei Scripturi, cu cât o trăiești mai mult, cu atât la fiecare nouă citire descoperi sensuri noi.

    De exemplu, în loc de îndreptător, dreptarul este și îndreptător și măsură.

  4. Foarte interesant cum in engleza cuvantul “mantuire” este tradus drept “salvation”. Chiar si asa acest “salvation” are o conotatie atat de sugestiva in limba romana. Practic oricine ii poate intelege sensul. Dar daca intrebi 10 credinciosi romani ce inseamna “mantuire” vei auzi 10 raspunsuri diferite (in fine, cu nuante comune da in esenta diferite). Trebuie sa recunosc ca si eu am descoperit de curand acest rezumat al cuvantului “mantuire” in sugestivul raspuns englezesc “salvation”.

  5. Doamne ajuta ,parinte Ioan ! Multumesc iarasi pentru cuvantul de acum . Textul vine ca o intarire a celor citite recent din parintele Porfirie( Cuvinte despre viata duhovniceasca) .Aici am descoperit cum poti citi troparele ,canoanele, altfel decat mecanic ,” Cuvintele Parintilor sunt frumoase si nu te poti satura de ele . Sa-L slavim pe Dumnezeu,Care le-a dat sfintilor harul si Duhul Sau,pe care ei le intiparesc in viata si in textele lor, in troparele de care noi ne desfatam,ascultandu-le si citindu-le! Insa e nevoie de MESTESUGsi de metoda pentru a le insusi.” Parintele, fiind grec ,tocmai asta subliniaza apoi , delicatetea si adancimea cuvintelor acestor texte. ” …Secretul e ca prin mijlocirea studiului poti deveni sfant in scurt timp,pe negandite si in chip nesangeros. Cand te apleci cu ravna ,dor si iubire dumnezeiasca asupra troparelor si mai ales asupra canonului fiecarui sfant,vei izbandi aceasta. Ti le insusesti,te indragostesti de ele,le iubesti,le traiesti,ajungand la indumnezeire, “

  6. Bună dimineața părinte,

    Va rog, oare este corecta traducerea expresiei “mințind pentru mine” cântată la sfârșitul Fericirilor?

    1. Acesta este exemplul clasic de traducere eronată – de altfel numărul denaturărilor asimilabile pattern-ului clasic: “traduttore, traditore”este, din nefericire inombrabil în Ortodoxie – atât în monumentala și referențiala Biblie a lui Serban Cantacuzino, de la 1688, cât și în perpetuu tipărita Biblie Sinodală aflată în uz de multe decenii.

      El dezvoltă o tipologie aberantă a înțelegerii atitudinii creștine potrivit căreia Hristos Iisus, Domnul nostru, ar părea să ne ceară ca, minţind pentru El, să dezvoltăm simulacrul unei stări de fericire chiar întâmpinând încercările extreme ale unei vieți asumat creștine:

      „Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.” (Mt. 5,11)

      Șansa unei corecte înțelegeri rezidă în uzitarea reușitei variante biblice din ortodoxia românească, versiunea “diortosită” de către mitropolitul Bartolomeu Anania, în care textul și sensul acestuia au limpiditatea așteptate, în sensul că prigonitorii și ocărâtorii oricărui următor al Domnului – id est, creștin – vor minți, atunci când vor susține acuzații false la adresa acestora.

      „Fericiţi veţi fi când(,) din pricina Mea(,) vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi, minţind, vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră.”

      Din nefericire eronata traducere este generalizată la nivelul întregii Biserici Ortodoxe, prin intermediul “Fericirilor”, cântate la momentul “Intrarii celei Mici” sau așa zisul “Vohod – въходъ, în slavonă – mic” ori “Ieșirea cu Sf Evanghelie.

      Pe de o parte situația prezentă se datorează faptului că în originalul din greaca veche sintagma “ἕνεκεν ἐμοῦ/héneken émou”, respectiv “din cauza/pricina mea” este aşezată, potrivit topicii firești a limbii grecești, la finalul frazei, dar, pe de altă parte traducerea ortodoxă a Bibliei este una de tip arhaic, cvasi-neactualizată, nici în prezent, și tributară topicii grecești dar și cu numeroase – inconștiente lingvistic-cultural sau dorite, ca opțiuni confesionale ale Ortodoxiei, – confuzii, între diatezele verbale activă/pasivă ceea ce conduce la inevitabile și nedorite, dar foarte numeroase, alterări ale sensurilor.

  7. Daca atiti oameni invatati, cu talent si energie, au lucrat atatia ani si au scos noi traducrei ale Bibliei, de ce nu s-ar face acelasi lucru si cu cartile liturgice? De ca nu se lucreaza intens la o corectare a cartilor liturgice? Am observat, de multe ori, cum termeni invechiti sunt intelesi gresit de credinciosi, sau nu sunt intelesi de loc. Traduceri care au fost corecte acum o suta sau doua de ani, acum nu mai sunt. Un alt exemplu la care m-am gandit de curand: in rugaciunea de la sfarsitul liturghiei, ‘binecuvanteaza pe cei ce sfintesc podoaba casei tale’, ar fi mai corect in loc de ‘podoaba’, ‘frumusetea’ casei tale. Podoaba, in limba moderna, ne face sa ne gandim la zorzoane si frumusete mai ales superficiala, nu la frumusetea profunda, inerenta a ‘Casei’ lui Dumnezeu, care este Biserica.
    La traducerile in alte limbi moderne se lucreaza in continuu, traducerile din limba romana sunt greu de urnit, acolo unde ar trebui; au o aura de sfintenie numai din cauza ca s-a pus colbul a trei sute de ani peste ele. – Dar tot sta mai bine lumba romana, e drept, decat slavona sau greaca liturgica, unde nu se poate revizui nimic, in puncte esentiale sau nu…

    1. „binecuvanteaza pe cei ce sfintesc podoaba casei tale’, ar fi mai corect in loc de ‘podoaba’, ‘frumusetea’ casei tale.” – în noile liturghiere e „frumusețea”

      1. Bine ca asta macar s-a corectat (desi nu toti par sa foloseasca noile liturghiere). Dar multe alte arhaisme raman. Unii spun ca asta ii da limbii liturgice frumusete si mister. Dar atunci cand misterul abureste sensul, atunci cand numai cei foarte cultivati sau foarte filologi il mai intrevad, atunci ceva nu este in regula. Argumentul asta merge pe acelasi drum (fara sa mearga chiar atat de departe…) cu argumentul pe care l-am auzit de la unii rusi, ca nu trebuie in nici un caz tradusa liturghia din slavona in limba rusa moderna (sau in alte limbi moderne), ca e mai bine cand nu intelegem tot, pentru ca oricum Dumnezeu este inefabil…

Lăsați un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: